Ghilezan, Spânu și Comaroni, contradicții pe tema identității și misiunii lui Călin Georgescu

Autor: Oana-Medeea Groza

Într-o ediție specială a emisiunii „CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, 4 dintre membrii Clubului de Gândire GOLD (Marius Ghilezan, Ion Spânu, Bogdan Comaroni și Iulian Ionescu) au realizat o analiză-fulger a alegerilor prezidențiale, concentrându-se asupra turului 1, ce a arătat că România este într-adevăr un STAT EȘUAT. Explicații, concluzii, consecințe, perspective.

Marius Ghilezan a fost primul care și-a exprimat viziunea cu privire la rezultatul turului 1 al alegerilor prezidențiale, iar acesta consideră că „bătălia dintre SRI și SIE este, momentan, indecisă, pentru că pe teren este pentru prima dată în 34 de ani când s-au văzut activ cele două instituții, prin oamenii de forță. Încă nu sunt convins că, între pretorienii lui Soros și naționaliștii din SIE, bătălia este adjudecată de către patrioții români”. Jurnalistul Ion Spânu este total de altă părere decât colegii de emisiune, spunând că: „Asistăm la o chestiune simplă: poporul român s-a uitat foarte atent la alegerile din America, a văzut că o revoluție a votului este posibilă și a făcut-o acum. Un independent a învins toate partidele politice. Întâmplător, acest om este un bun prieten al meu, Călin Georgescu, al cărui proiect de țară este ‘Hrană, Apă, Energie’, cuprins în cartea ‘Cumpăna României’, publicată în 2016. E singurul om care, de câțiva ani buni, venea cu un proiect de țară”. Bogdan Comaroni a evidențiat următoarele aspecte: „În urmă cu 2-3-4 zile, Călin Georgescu nu reprezenta niciun pericol pentru nimeni. La un moment dat, însă, atât SIE, cât și SRI dădeau informații că acest Călin Georgescu crește vehement în opțiuni și în distribuirile de pe rețelele de socializare. Chiar înainte să înceapă votul, AEP-ul a cerut interzicerea tuturor materialelor din online. Dar nimeni nu se aștepta ca Georgescu să intre în turul 2. Majoritatea credeam că el va face un scor de 7-8%. Toți au ignorat fenomenul din rândul tineretului, care nu știa cu cine să voteze. Și așa s-a creat un curent puternic anti-Ciolacu, anti-Ciucă și împotriva candidaților asociați cu PSD și PNL. Așa a fost împinsă o parte semnificativă a electoratului către Călin Georgescu”.

Ca la fiecare rând de alegeri în Securistan, planează o serie de îndoieli asupra desfășurării propriu-zise a alegerilor, mulți analiști bănuind că serviciile secrete „și-au băgat coada” din nou și au manevrat voturile cu un anumit scop. Marius Ghilezan a dezvăluit că Nicolae Ciucă a fost trădat de generalii Armatei Române, iar partida PDL-istă din PNL a jucat pe față cu Elena Lasconi. Nici Eduard Hellvig nu este în afara jocului de putere, manevrând mai mult sau mai puțin din umbră liberali precum Thuma, Tuță și filiala PNL București, precum și pe Ilie Bolojan, cu ținta clară de a se răzbuna pe Klaus Iohannis. Dacă Elena Lasconi n-ar fi beneficiat de structurile informative ale statului român, n-ar fi reușit să treacă pragul electoral, din cauza proastei relaționări cu USR-ul.

STS-ul a fost implicat activ în procedura de contorizare a voturilor și de raportare a rezultatelor, generând suspiciuni legitime de fraudă, mai ales prin numărul neverosimil de mare al PV-urilor de pe ultima sută de metri. Deși între Elena Lasconi (clasată pe locul 2 și, deci, calificată în turul al doilea) și Marcel Ciolacu (poziționat pe locul 3 și descalificat în mod neașteptat) este o diferență de 2.742 de voturi, PSD-ul a decis să nu conteste decizia AEP și să nu solicite o renumărare a voturilor. Ion Spânu a oferit o posibilă explicație pentru această decizie a PSD-ului, anume faptul că partidul lui Ciolacu a efectuat propria numărătoare paralelă, rezultatul a fost unul similar și, constatând înfrângerea, nu se mai justifica renumărarea voturilor.

Pentru partide, în special pentru cele perdante, cea mai mare provocare care urmează este reprezentată de alegerile parlamentare. Dacă partidele câștigă Parlamentul și au un suveranist slab în opoziție, îl pot izola politic pe posibilul președinte Călin Georgescu și să facă jocurile în Guvern și Parlament. Pe acest raționament, este previzibil să se tragă sfori pentru ca România să devină republică parlamentară. Pe valul de simpatie a lui Călin Georgescu, partidele, în special cele suveraniste, pot profita pentru a obține majoritatea în Parlament. PNL-ul și USR-ul se vor încolona în spatele lui Lasconi, iar PSD-ul deja a declarat că nu are de gând să-l susțină pe Georgescu. E posibil ca, pe fondul acestui scut extrem de slab ridicat în fața candidaturii lui Georgescu, Lasconi și forțele din spatele ei să creeze emoția necesară pentru ca ea să devină președinta țării. Lui Marcel Ciolacu îi rămâne varianta de a cere renumărarea voturilor, pentru că ar avea șanse să răstoarne rezultatul.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro