Exponenții mișcării suveraniste acționează ca niște amatori, ceea ce duce la pierderea credibilității

Autor: Oana-Medeea Groza

În cadrul emisiunii „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, prezentată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, s-a analizat bilanțul mișcării suveraniste din România în 2022, de la partidele nou apărute, dar intrate rapid în irelevanță, la luptele fratricide ce-au dinamitat solidaritatea.

„2022 ar fi trebuit să fie un an de speranțe pentru suveraniști”, a declarat Cozmin Gușă, evidențiind eforturile activiștilor civici și politici din pandemie, dar și din restul timpului. Având în vedere succesul lor în domeniile anterior menționate și ținând cont că sunt din ce în ce mai mulți români care susțin această mișcare, ar fi trebuit ca 2022 să fie un an în care exponenții suveranismului să culeagă roadele muncii lor precedente. În schimb, suveranismul din România pare să înregistreze suișuri și coborâșuri și pare să treacă printr-o perioadă de dezechilibru.

Din poziția sa de activist neobosit și prin prisma experienței politice căpătate în decursul anului, Aurelian Popa este cel mai avizat să sintetizeze și să descrie situația reală legată de mișcarea suveranistă. „Marele câștig în această perioadă este că s-a reintrodus, fără a mai fi peiorativ, termenul ‘suveranism’ în discursul public”, a punctat Aurelian Popa. Înainte, dacă erai naționalist erai automat catalogat ca fiind anti-european și împotriva progresului. Însă, oamenii au înțeles, în special în perioada pandemiei, că, în situații de criză, marea familie europeană se cam eschivează și își vede de propriile interese.

Al doilea mare câștig din ultimii doi ani este faptul că oamenii au înțeles puterea mișcărilor de stradă, potrivit lui Aurelian Popa. Cetățenii au înțeles într-un final că, atunci când oamenii politici aleși de ei nu îi mai reprezintă, ei au tot dreptul să protesteze. Un alt câștig a fost reprezentat de restaurarea dreptului la asociere, drept care se bazează pe principiul democrației participative.  

Procesul de maturizare a partidelor suveraniste

Apropo de dreptul la asociere bazat pe principiul democrației participative, Aurelian Popa a atras atenția că încă nu este suficient de bine înțeles acest principiu esențial, iar nerespectarea lui îi îndepărtează pe cetățeni. „Aici avem foarte puține partide politice viabile”, a afirmat Aurelian Popa.

În continuare, activistul a oferit o listă actualizată a tuturor partidelor ce se încadrează în mișcarea suveranistă. Așadar, palierul suveranist include partide precum: AUR, SOS România, ARCA (un partid nou care promite mult), Partidul Patrioților, Partidul Patria de la Iași, APP și CpN. Unele sunt mai viabile, altele mai puțin viabile, potrivit descrierii lui Aurelian Popa.

Deși mișcarea suveranistă a avut un succes relativ impresionant în anul 2022, există și lucruri care o trag în jos și greșeli comise pe care publicul nu le poate ierta. „Aici intervine problema speranței. În momentul în care faci 2 ani la rând un 2 octombrie divizat, oamenii își pierd speranța. Mulți oameni au venit în partidul ăsta în care am fost și eu pentru că au spus că n-au fost niciodată într-un partid, dar că vin pentru că aveau aderență la mine sau la ceilalți 3 membri. Toți oamenii ăștia, după ce au văzut ce s-a întâmplat, mi-au spus foarte clar: ‘eu nu mai vreau să am de-a face cu militantismul activist. Nu mai vreau să fiu activ pe partea politică, pentru că sunt foarte dezamăgit și am nevoie de o pauză. Nu mai am speranță’. Politicienii trebuie să înțeleagă că și partidul trebuie să genereze simpatizanți, trebuie să genereze, prin procesele lui interne, achiziție de simpatizanți, de vot, să ajungă pe buletinul de vot. Pentru a ajunge să faci lucrurile astea, ai nevoie de procese de marketing, ai nevoie de consultanță, lucruri pe care mulți nu le înțeleg și de aceea par amatori și imaturi”, a explicat Aurelian Popa la sfârșitul emisiunii.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro