Boștină: Ceaușescu a fost doborât de boli și agenți români trădători infiltrați de către KGB.

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” de joi, prezentată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, Constantin Boștină, economist și autor al cărții „În ochiul ciclonului. Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu”, a analizat organizarea economiei românești înainte de 1989, demonstrând ce-am pierdut și-ar fi fost încă viabil pentru o economie productivă a statului român.

România a avut și o perioadă de mari performanțe economice, într-adevăr, cu mari privațiuni pentru populație, dar cu progrese semnificative în construirea unei economii productive și a unei infrastructuri industriale consolidate datând din perioada ultimelor decenii din secolul precedent. Evoluția economică, socială și educațională a României după momentul Revoluției a fost complet nesatisfăcătoare și de-a dreptul dezamăgitoare pentru poporul român, motiv pentru care Constantin Boștină a redat în cartea sa, „În ochiul ciclonului. Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu”, o radiografiere a perioadei comunismului, cu plusuri și minusuri. Într-un celebru panseu al său, Petre Țuțea a surprins felul în care Ceaușescu, deși avea defecte incontestabile în exercitarea funcției de lider de stat, a reușit totuși să întărească economia țării și să urmărească interesul național al României:

„Ceaușescu a condus România timp de 24 de ani. Nu se poate spune că era ‘bine’ pe vremea lui Ceaușescu, dar puțini știu cum era România înainte de Ceaușescu! Ceaușescu a scos Romaânia din Evul Mediu, de la lumina lumânării, la lumina electrică, de la carul cu boi, la întreprinderi producătoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive și avioane… Nu știu daca, păstrând proporțiile, există performanțe asemănătoare in istorie – poate Ramses cel Mare. Ceaușescu a dictat să se ridice școli, spitale, diguri, baraje, hidrocentrale, căi ferate, aeroporturi, baze militare subterane, lucrări hidrotehnice portuare, flote de avioane și vapoare, irigații pe mii de hectare, poduri impresionante, ba chiar si… autostrăzi. În 24 de ani amărâți a plătit datoriile și a dublat populația urbană. De fapt este incredibil. Dacă știți despre ce vorbesc veți vedea că performanțele lui Ceaușescu frizează imposibilul. Și, peste asta, a păstrat DEMNITATEA acestui popor de…..tâmpiți”.

Funcția de secretar personal al președintelui Republicii Socialiste România a fost înființată în 1980, moment în care Nicolae Ceaușescu i-a cerut tânărului Constantin Boștină să ocupe acest post, apreciindu-l atât pentru responsabilitatea și seriozitatea de care a dat dovadă în organizațiile de studenți și de tineret, dar și pentru valoarea sa ca profesor al Academiei de Studii Economice și pentru pregătirea în domeniul relațiilor economice internaționale. Constantin Boștină s-a ocupat în special de chestiunile ce au ținut de economie, fiind martor direct al creșterii economice a României din anii ’70, creștere prilejuită de importul de tehnologie în mai toate domeniile. Începând cu anii ’80, economia țării deja a început să scârțâie.

În anii ’70, boom-ul economic a fost atins datorită idealului de a construi o economie națională românească bazată pe resursele naturale ale țării. Totodată, se implementase un program masiv de calificare a lucrătorilor veniți din mediul rural. Ceaușescu a încercat să dezvolte economia țării prin finanțele țării atât cât s-a putut, însă a apelat și la împrumuturi externe pentru a construi fabrici, uzine, spitale, locuințe și pentru a face alte astfel de investiții cu caracter productiv. Principalele fonduri de împrumuturi au fost Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și câteva acorduri bilaterale cu țări occidentale, cum au fost Franța, Germania, America, însumând aproximativ 10-11 miliarde de dolari.

După anii ’80, odată cu scăderea eficienței economiei românești, Ceaușescu a pus accent pe alimentarea fondului pentru rambursarea datoriilor externe, îngustând fondul alocat creșterii nivelului de trai, motiv pentru care nemulțumirea populației a crescut considerabil.

„Ceaușescu din ’80, ’81, ’82 nu mai era aceeași persoană cu Ceaușescu din ’68, din două motive: în primul rând, era afectat de problemele de sănătate – suferea de diabet și de cancer la prostată, și în al doilea rând, dacă tot timpul în jurul lui a avut oameni foarte pricepuți, specialiști, oameni chiar deștepți și cu simțul real al nevoilor țării, după anii ’80 s-a făcut o anumită mișcare a celor care erau în jurul lui de-o capacitate real mai redusă și asta s-a datorat și faptului că a lăsat politica de cadre pe mâna Elenei Ceaușescu și acesta a fost un minus în ceea ce privește corpul de oameni cu care lucra.

Realitatea este că, după anii ’87-’88, Ceaușescu a fost ușor izolat de ceea ce era realitatea și internă, și chiar de informațiile externe. În mai 1989, generalul Vlad mi-a spus ’Costică, mai încet cu tovarășul Ceaușescu, mai puține aplauze’; ăsta era un semn că ceva se întâmpla. Mi-a mărturisit generalul Vlad ulterior că nu credea că se va finaliza cu împușcarea lui Ceaușescu, că a fost convins că Ceaușescu trebuia înlocuit”, a dezvăluit Constantin Boștină.

Modul în care s-a procedat în decembrie 1989 a fost eronat și chiar ilegal. Sub presiunea internațională, care a convenit foarte mult Uniunii Sovietice și lui Gorbaciov, cei care au preluat puterea au făcut-o într-o manieră contestabilă, Ceaușescu fiind împușcat de liderii așa-zisului Front al Salvării Naționale, în urma deliberării unor oameni dovediți a fi fost agenți de influență sovietici.  

România nu mai are astăzi o economie națională, iar secția economică a Academiei Române, cu sprijinul Băncii Naționale a României a dezvoltat „Modelul economic românesc în UE și lume” prin care statul ar putea să-și reconstruiască economia. „România își poate reconstrui o economie națională cu condiția obligatorie să mobilizăm capacitățile interne și în primul rând să acordăm maximă atenție activității întreprinderilor mici și mijlocii, deci antreprenorului român, care lucrează în România, produce în România, trăiește în România, evident într-o poziție destul de corectă cu UE și într-o poziție de colaborare cu multinaționalele, pentru că vin și cu tehnologie, și cu bani, și cu piață”, a concluzionat Constantin Boștină.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro