UE răspunde frustrării candidatelor la aderare cu fonduri de miliarde de euro

În cadrul emisiunii „Lumea-i cum este”, realizată de Roxana Istudor la Gold FM, au fost trecute în revistă ultimele evoluții referitoare la extinderea Uniunii Europene în Balcanii de vest.

Bruxelles-ul răspunde la frustrarea crescândă din Balcanii de vest, legată de lentoarea procesului de extindere. Comisia Europeană a promis că va aloca mai multe fonduri programelor care se referă la statul de drept în statele care așteaptă de atâția ani promise aderare la Uniune.

Pachetul anual anunțat include un buget de 5% din asistența de preaderare, cam 14 miliarde de euro. „Pachetul pune un accent și mai mare pe monitorizarea atentă a reformelor fundamentale, începând cu statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice, administrația publică și reformele economice”, susține Comisarul pentru extindere, Olivér Várhelyi.

Chiar dacă Bruxelles-ul nu a putut începe negocierile cu Macedonia de Nord – și, prin extensie, Albania, al cărei proces de aderare este legat de cel de la Skopje – din cauza unui veto impus de Bulgaria, acest veto doar a accentuat un proces de extindere deja marcat de lentoare.

La rândul său, Muntenegru se află în negocieri de aproape un deceniu și, în ciuda faptului că este considerat liderul procesului, statul nu a înregistrat progrese tangibile în ultimii ani.

Evaluările sunt mai puțin pozitive pentru Bosnia – Herțegovina, unde Milorad Dodik, membru sârb al președinției tripartite a țării, a amenințat recent că entitatea dominată de sârbii Republicii Srpska și-ar putea declara independența.

Pentru Kosovo, Várhelyi a spus că „se menține evaluarea” că Pristina este pregătită pentru liberalizarea vizelor, dar decizia este în prezent blocată în… Consiliul European.

Cât despre Turcia, slabe speranțe, se consider că țara „ nu a abordat în mod credibil îngrijorările serioase ale UE privind deteriorarea continuă a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar”. Un raport al Comisiei sugerează, pentru prima dată, că Ankara nu mai este serioasă în ceea ce priveşte realizarea reformelor susţinute de UE, chiar dacă președintele Erdogan a susţinut în lunile din urmă obiectivul aderării depline la UE.

De la vârful Comisiei, rapoartele și bunele intenții se țin lanț, dar ce se întâmplă la firul ierbii cu extinderea? Ciorovăieli, răzgândiri, poziții rigide. În 2021, cu Serbia candidată la calitatea de membru al Uniunii Europene, controversele se țin lanț. Premierul croat Andrej Plenkovic i-a cerut președintelui sârb Aleksandar Vucic să abordeze problema manualelor școlare care descriu limba croată ca o variantă a limbii sârbe. „I-am spus să rezolve această problemă cu privire la manualul care neagă practic existența limbii croate; a spus că va vedea ce se poate face ”, a declarat Plenkovic, citat de presă, care consideră această abordare revoltătoare și inacceptabilă.

Ministrul afacerilor externe și europene al Croației, Gordan Radman, a descris comportamentul autorităților sârbe drept „rușinos”, în timp ce președintele Zoran Milanovic a sugerat că Croația ar putea lua măsuri în consecință. Și, cum aderarea Serbiei depinde și de votul Croației…

Nici candidata Macedonia de Nord nu este într-o situație mai bună cu Bulgaria. La summitul UE-Balcanii de Vest din Slovenia, președintele Bulgariei a spus că Sofia ar putea să nu mai blocheze negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la UE – dacă Skopje oprește „ștergerea subtilă” a identității bulgare din țară. „Atât timp cât compatrioții noștri sunt supuși unei ștergeri subtile a identității lor, până când drepturile lor fundamentale nu sunt suprimate și sunt pe deplin integrați în Republica Macedonia de Nord, împreună cu alte părți ale populației, nu există nicio modalitate pentru noi să spune „da” Macedoniei de Nord să înceapă negocierile  cu Uniunea Europeană ”, a spus președintele bulgar Rumen Radev.

Nici premierul albanez Edi Rama El Pais nu mai așteaptă nimic de la UE, după cum a susținut pentru ziarul spaniel „El Pais”.

Pe de altă parte, fostul premier bulgar, Boyko Borisov, care a fost, în timp ce era la putere, foarte dur vizavi de Macedonia de Nord, s-a răzgândit complet – a promis că dacă va câștiga alegerile din noiembrie, al treilea scrutin din acest an, va restabili prietenia cu Macedonia de Nord și va susține aderarea acestei țări la UE. Ca și cum problemele grave invocate pentru blocarea pe care Borisov a implementat-o – chestiuni de istorie, limbă, identitate – s-ar fi disipat între timp…