Spre deosebire de Rusia și China, UE e cea mai liberă, permițând dezbaterea reală

Autor: Oana-Medeea Groza

În cadrul emisiunii „Dincolo de propagandă”, moderată de Andrei Gușă la Radio Gold FM, Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a analizat harta libertății de exprimare pe globul pământesc, precizând care ar fi țările premiante, dar și cine sunt repetenții. S-a discutat și despre cât de liberă este presa românească în comparație cu restul presei occidentale și cum putem interpreta „legea Big Brother” din Moldova.

Mediul online este destul de liberalizat, în orice caz, cu mult mai liber decât spațiul audiovizualului. Dat fiind acest context, se pune problema gradului de intervenție al CNA-ului în reglementarea unor norme de urmărit în online. Ar exista mai multe variante, două dintre ele fiind fie liberalizarea totală a mediului online și eliminarea completă a intervenției CNA-ului aici, fie un control egal și echitabil exercitat de către CNA atât în cazul spațiului audio-vizual, cât și în mediul online, bineînțeles, eliminându-se din start dubla măsură. Există o serie lungă de probleme grave pe Internet, cum ar fi pornografia și accesul copiilor la astfel de materiale, violența verbală, instigarea la comportamente negative ș.a.m.d., în cazul cărora ar trebui să existe un consiliu superior care fie să sancționeze când este cazul, fie să monitorizeze activitatea diverselor entități media care activează și în mediul online.

Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a făcut două precizări cu privire la două acte normative distincte care privesc tocmai această monitorizare a mediului online. În anul 2012 sau 2013, Comisia Europeană a emis un act normativ cu privire la televiziunea fără frontiere, făcând referiri și la „video on demand” (video la cerere) care trebuie să fie reglementat cum sunt reglementate și produsele audiovizuale care sunt difuzate pe televizor. Diferența este că ceea ce vedem la televizor se difuzează în direct și telespectatorii trebuie să fie pe fază ca să prindă diversele emisiuni, în timp ce în cazul „videos on demand”, videoclipurile rămân încărcate pe o platformă și pot fi revizionate oricând doresc telespectatorii.

Anul trecut a fost emis un alt act normativ, generat de către Comisia Europeană, care se referă la marile platforme care găzduiesc produse precum videoclipurile la cerere. Încă se construiește baza de date a entităților media de tip televiziune care produc astfel de materiale în mediul online. Marile platforme de streaming și de redare a videoclipurilor acționează doar în cazul abaterilor grave, cum sunt pornografia infantilă, instigarea la terorism sau la ură și violență pe criterii etnice. CNA-ul încă nu deține tehnologia necesară pentru a monitoriza mediul online în mod exhaustiv, și din acest motiv încă își bazează activitatea într-o foarte mare măsură pe sesizările făcute de cititorii site-urilor online sau de telespectatori.

În Moldova s-a înființat Centrul Național de Apărare Informațională și Combaterea Propagandei PATRIOT, instituție care a stârnit un val de opinii controversate. În timp ce unii îl consideră un organ de cenzură în toată regula, alte voci spun că ar fi un consiliu al cărei înființare este absolut justificată în vremuri de război. În calitatea sa de membru al CNA, Mircea Toma a clarificat situația, declarând că PATRIOT-ul înființat în Moldova nu are ca scop pedepsirea entităților media, ci are mai mult scopul de a cerne informațiile.

Mai grav este ceea ce se petrece acum la Consiliul European, unde se coace acum un act normativ, European Media Freedom Act (Legea Europeană a Libertății Media). Franța a propus un soi de relaxare cu privire la protecția surselor de către ziariști. Cu alte cuvinte, Franța propune, în condiții de amenințare a securității naționale, să existe posibilitatea de a le solicita ziariștilor să își devoaleze sursele și, mai mult decât atât, să fie permis accesul în telefoanele ziariștilor. Aceste prevederi reduc foarte mult independența ziaristului și se instaurează astfel un regim de pâră, care nu poate decât să-i inhibe și să-i sperie pe cei care dețin informații prețioase.

Deși există o tentație mare în rândul oficialilor europeni să-și monitorizeze și chiar să intervină în activitatea jurnaliștilor prin astfel de acte normative și dincolo de iminența unei situații de criză, Mircea Toma a punctat că, spre deosebire de China, Coreea de Nord, Rusia sau Belarus, în UE încă este permisă dezbaterea reală, lăsând loc concursului de idei și de opinii: „Societatea civilă are gușă să urle din rărunchi și să determine politicienii să corecteze lucrurile acolo unde sunt dezechilibre. Deci instalația pentru echilibrarea măsurilor există, pe când în țările asiatice pe care le-am pomenit nu mai există instalația aceasta de mult timp”.

Emisiunea „Dincolo de propagandă”, moderată de Andrei Gușă, poate fi urmărită live în fiecare vineri începând cu ora 13 pe Facebook Radio Gold FM, dar și pe platforma goldtv.ro. Înregistrările integrale pot fi vizionate pe goldtv.ro, dar și pe pagina de Facebook a postului de radio, Radio Gold FM.