Pentru ce ne împrumutăm prin PNRR: Zeci de milioane de euro pentru a studia teme false

Pentru ce ne împrumutăm prin PNRR: Zeci de milioane de euro pentru a studia ce s-a întâmplat cu filosofia în Europa de Est în perioada socialistă sau pentru a studia ce a scris presa despre războiul din Ucraina

Reamintim: următoarele programe vor fi finanțate din bani împrumutați! (N.red- PNRR). Nu este vina universităților sau a cercetătorilor că au aplicat pentru aceste finanțări, este vina celor care au alcătuit PNRR-ul că au permis ca banii împrumutați să fie cheltuiți astfel, scrie Cațavencii.

CE SUSȚINE CAȚAVENCII:

Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu a obținut finanțări din componenta de împrumuturi a PNRR pentru proiectele de cercetare: „Rețele de (dis)asemănări: circulația literaturilor romanice occidentale în Europa de Est (NETSIM)“ – proiect în valoare de 1.48 milioane de euro; „Măsurarea Tragediei: difuzia geografică, morfologia comparativă și analiza computațională a formei tragice europene“ – 1,2 milioane de euro; „Teoretizarea (sub)periferiilor: strategii de sincronizare în critica literară și culturală sud-est europeană“ – 1,2 milioane de euro; „Acoperirea și receptarea conflictului ruso-ucrainean în mass-media poloneză, română și engleză: un studiu comparativ al discursului critic cu recomandări pentru formarea în jurnalism“ – 1,2 milioane de euro. Iar Universitatea „Babeș-Bolyai“ a obținut 1.489.405 de euro pentru cercetarea „Filosofia în Europa socialistă târzie: practici teoretice în fața policrizei“. Și astfel de proiecte mai sunt, finanțate din cele 183 de milioane de euro împrumutați de către România prin PNRR pentru cercetare.

Filologia, filosofia, științele umaniste, în general, nu trebuie neglijate, iar cercetările în domeniu sunt, desigur utile. Dar a împrumuta zeci de milioane de euro pentru a studia ce s-a întâmplat cu filosofia în Europa de Est în perioada socialistă sau pentru a studia ce a scris presa despre războiul din Ucraina, ei bine, asta este o aberație criminală, în condițiile în care domenii vitale pentru cetățeni rămân subfinanțate sau chiar nefinanțate.

sursă: flux24.ro