Pădurile Europei, „mărul discordiei” între Bruxelles, politicieni, industria lemnului și oamenii de știință

Strategia Uniunii Europene privind pădurile a transformat o dezbatere științifică într-o adevărată furtună, ce a întors una dintre cele mai vechi industrii ale blocului comunitar împotriva autorităților de reglementare. Politicienii, companiile de exploatare și prelucrare a lemnului și oamenii de știință nu par a găsi un consens privind cele mai bune metode de protejare a pădurilor din Europa, scrie „Bloomberg”. Suprafețele împădurite joacă un rol esențial în captarea și stocarea gazelor cu efect de seră, dar sunt și baza unei industrii estimate la 640 miliarde de euro, în care lucrează milioane de oameni.

Comisia Europeană a transmis că pregătește o nouă serie de măsuri și norme de supraveghere cu tehnologii de vârf, pentru a proteja pădurile europene. Dar comercianții din industrie au făcut front comun pentru a combate propunerea Comisiei. „Comisia s-a angajat într-un joc politic cu mize extrem de mari”, consideră Anna Holmberg, lobby-ist în Bruxelles pentru industria forestieră suedeză.

Tensiunile dintre autoritățile europene și jucătorii din industria lemnului s-au intensificat după ce oamenii de știință de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene au publicat un raport recent, care a constatat o creștere bruscă, cu aproape jumătate, a suprafeței pădurilor defrișate în doar trei ani – 2015-2018. Pentru a complica și mai mult lucrurile, un alt grup de oameni de știință, care este afiliat Institutului Forestier European, susține că aceste estimări sunt greșite.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a fost acuzată că a „sacrificat pădurile”, după ce a publicat propuneri care ar permite să fie arși în continuare arborii, pentru combustibil. Lina Burnelius, lider de proiect la Protect the Forest Sweden, a declarat că propunerile Comisiei abordează unul dintre factorii cheie ai degradării pădurilor și consideră biomasa forestieră ca energie regenerabilă. Comisia Europeană a ales „să sacrifice pădurile mai degrabă decât să admită că actuala politică bioenergetică a UE agravează criza climatică. Destul cu arderea! Nu putem trece doar de la arderea unui combustibil dezastruos pentru climă la altul”, argumentează Burnelius.

Arderea lemnului pentru electricitate eliberează mai mult carbon în atmosferă decât gazul sau cărbunele. Statisticile citate de „The Guardian” arată că cererea de biomasă a crescut constant în ultimele… două decenii.

Pe de altă parte, România şi alte 10 state membre au semnat o scrisoare trimisă vicepreşedintelui Comisiei Europene, iniţiată la propunerea Austriei, una dintre ţările UE care susţine puternic industria exploatărilor forestiere. Toți acești miniştri ai pădurilor cer revizuirea strategiei forestiere planificate a UE.  Într-un interviu acordat în presa maghiară, ministrul Mediului din România, Tanczos Barna, afirmă că proiectul Comisiei Europene încalcă dreptul statelor membre UE de a-şi decide politicile în domeniul pădurilor. „Atunci când este elaborată o astfel de strategie, trebuie luate în considerare jurisdicţia statelor membre, principiul subsidiarităţii şi chestiunile practice privind diversitatea pădurilor şi exploatarea sustenabilă (…) Nu au avut loc consultări în cadrul Comisiei permanente pentru păduri şi nici cu statele membre ale UE, iar proiectul nu a fost elaborat în comun. Solicităm să dezbatem strategia privind pădurile”, a spus Tánczos Barna. În replică, ONG-ul de Mediu Agent Green transmite că „această poziție reprezintă întocmai poziția industriei forestiere si nu este de înțeles de ce Romania a semnat această scrisoare”.