Germania: membrii AfD nu vor mai putea fi funcționari publici

Germania interzice accesul membrilor AfD în funcții publice: un nou front în lupta politică împotriva extremei drepte.

Guvernul landului Renania-Palatinat a decis să excludă membrii partidului Alternativa pentru Germania (AfD) din funcțiile publice, invocând obligația de loialitate față de Constituție. Măsura, anunțată de ministrul social-democrat de Interne Michael Ebling, a stârnit un val de reacții critice din partea AfD, a opoziției conservatoare și a unor lideri internaționali, printre care vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Considerat de serviciile de informații drept un partid „extremist de dreapta avansat”, AfD continuă să crească electoral, în ciuda – sau poate tocmai din cauza- intensificării presiunii instituționale împotriva sa, scrie Le Figaro

Ministerul landului Renania-Palatinat, condus de social-democrați, a decis să-și modifice regulamentele pentru a exclude din funcția publică orice membru al partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Măsura reaprinde o dezbatere aprinsă în Germania.

În landul Renania-Palatinat, situat în vestul Germaniei, membrii partidului Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland), clasat oficial ca fiind de extremă dreapta, nu mai au voie să lucreze în administrația publică. Decizia aparține Ministerului de Interne al acestui stat federal vecin cu Franța și a fost făcută publică joi, 10 iulie. Ea întărește obligațiile constituționale ale funcționarilor, cu scopul de a „lupta sistematic împotriva dușmanilor Constituției din administrația publică”, se arată într-un comunicat al instituției.

De acum înainte, candidații vor fi obligați să completeze o declarație scrisă de loialitate față de Constituție în cadrul procesului de recrutare, prin care vor trebui să afirme că nu aparțin niciunei „organizații extremiste” și că nu au fost membri ai unei astfel de organizații în ultimii cinci ani. Orice persoană care refuză să semneze această declarație sau nu poate „dissipa îndoielile privind loialitatea sa față de Constituție nu va fi angajată în funcția publică”, precizează comunicatul. Lista organizațiilor considerate extremiste îl include și pe AfD, a anunțat joi, la Mainz, ministrul de Interne Michael Ebling (SPD), citat de cotidianul conservator-liberal Die Welt.

„Loialitatea față de Constituție nu este nici un deziderat pios, nici o simplă recomandare; este datoria inalienabilă a oricărui funcționar din țara noastră”, a subliniat oficialul social-democrat. „Cine susține inițiative extremiste, participă la grupări anticonstituționale sau respinge profund valorile fundamentale ale Constituției noastre nu are ce căuta în administrația publică. Apartenența la un partid sau la o organizație clasificată drept extremistă poate constitui chiar o abatere disciplinară. Încălcările flagrante pot duce la demitere”, a precizat ministerul într-un ton ferm.

Critici din partea AfD și CDU

Deputatul Sebastian Münzenmaier, originar din landul Renania-Palatinat și vicepreședinte al grupului parlamentar al AfD în Bundestag, s-a ridicat imediat împotriva acestei decizii. „Ministrul de Interne SPD din Renania-Palatinat vrea să interzică membrilor AfD să exercite anumite profesii. Dar așa ceva nu vom accepta sub nicio formă. Dragă SPD din Renania-Palatinat, este o promisiune: vă vom zdrobi politic!”, a scris el pe X (fostul Twitter).

CDU a criticat, de asemenea, această nouă reglementare controversată. „Ceea ce prezintă astăzi ministrul de Interne Ebling ține mai degrabă de o regie politică decât de ceva concret”, a declarat pentru Die Welt Gordon Schnieder, liderul grupului parlamentar CDU din parlamentul regional. Acesta a denunțat o „punere în scenă politică” și un „calcul partizan pe un subiect extrem de sensibil (…) determinat de o decizie impopulară a congresului federal al SPD”. Pe 29 iunie, delegații SPD reuniți la Berlin au decis, într-adevăr, să demareze pregătirile pentru a solicita interzicerea AfD.

Până în prezent, doar două partide politice au fost interzise în istoria Republicii Federale Germania: un partid neonazist în 1952 și Partidul Comunist German (KPD) în 1956. O astfel de inițiativă, pentru a avea sorți de izbândă, ar necesita sprijinul a cel puțin două treimi dintre deputații Bundestagului sau al membrilor Bundesratului (consiliul celor 16 landuri), înainte de a fi transmisă Curții Constituționale. Însă șansele ca demersul să reușească sunt reduse, întrucât conservatorii din CDU, al căror cancelar Friedrich Merz guvernează în cadrul unei coaliții cu SPD, se opun acestei măsuri. Cu toate acestea, inițiativa reaprinde o dezbatere intensă în Germania privind modul în care trebuie tratată AfD, un partid aflat într-o continuă ascensiune electorală și poziționat ferm la dreapta spectrului politic.

O dezbatere încin­să în Germania

Fondată în 2013, în contextul crizei datoriilor suverane din zona euro, AfD s-a concentrat inițial pe ideea retragerii Germaniei din uniunea monetară. Ulterior, începând cu criza migrației din 2015–2016, partidul și-a făcut din lupta împotriva imigrației principalul său program politic, ceea ce i-a permis să intre pentru prima dată în Bundestag în 2017, cu aproape 13% din voturi.

Astăzi, formațiunea este coprezidată de Alice Weidel, cunoscută pentru declarațiile sale tăioase și pentru un profil personal care contrastează cu apelul partidului la valorile tradiționale: economistă de profesie, fostă consilieră la Goldman Sachs, Weidel este deschis lesbiană și trăiește în Elveția împreună cu partenera sa de origine sri-lankeză. Alice Weidel respinge eticheta de „extremă dreaptă” și preferă să definească identitatea politică a sa și a partidului său drept „libertariană și conservatoare”.

Totuși, AfD a stârnit de mai multe ori controverse în Germania, de exemplu în ianuarie 2024, când platforma independentă de investigații Correctiv a dezvăluit organizarea, în noiembrie 2023, a unei întâlniri secrete în apropiere de Potsdam, la care au participat cadre de rang înalt ale partidului, și care a avut ca temă un proiect de „remigrare”. Acesta viza un plan de expulzare în masă a milioane de migranți care trăiesc în Germania, atât cetățeni străini, solicitanți de azil, cât și „cetățeni neasimilați” – adică persoane cu cetățenie germană, dar cu origini străine.

Referințe ambigue la Al Treilea Reich

În plus, Björn Höcke, una dintre cele mai radicale figuri ale AfD și președinte al organizației partidului în landul est-german Turingia – unde a condus formațiunea spre victorie la alegerile regionale din septembrie 2024 – a fost condamnat anul trecut de justiția germană pentru că a rostit sloganul „Alles für Deutschland!” („Totul pentru Germania”). Acest slogan, utilizat de SA – organizația paramilitară a Partidului Național-Socialist care a avut un rol esențial în ascensiunea la putere a lui Adolf Hitler în 1933 – este în prezent interzis în Germania.

AfD a fost criticată în repetate rânduri pentru utilizarea unor elemente de comunicare care fac trimitere, mai mult sau mai puțin explicit, la simboluri și imagini asociate nazismului. De exemplu, în timpul campaniei pentru ultimele alegeri regionale din Brandenburg, un afiș electoral înfățișa brațele a doi părinți unite pentru a forma acoperișul unei case, o imagine care sugera, în mod tulburător, un paralelism cu salutul nazist. De asemenea, partidul controversat a folosit sloganul „Alice für Deutschland” („Alice pentru Germania”) în campania pentru alegerile federale din februarie 2025, o alegere care a fost interpretată de critici drept o aluzie confuză la sloganul interzis al SA, prin referirea directă la Alice Weidel.

Un partid aflat sub supraveghere generalizată

În martie 2021, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (Bundesamt für Verfassungsschutz, BfV) – serviciul german de informații interne – a plasat întregul partid AfD sub supraveghere ca „Verdachtsfall” (caz suspect) de extremism de dreapta. Ulterior, în fața „indiciilor că AfD ar avea aspirații contrare ordinii fundamentale libere și democratice” care „s-au transformat în certitudini”, instituția a decis, la 2 mai 2025, să reclasifice partidul AfD drept „extremist de dreapta dovedit”. Această nouă clasificare permite autorităților un acces extins la mijloace de supraveghere și control, inclusiv asupra comunicațiilor private.

Agenția federală și-a motivat decizia prin faptul că „viziunea asupra poporului, bazată pe criterii etnice și de origine, care predomină în cadrul partidului, nu este compatibilă cu ordinea fundamentală liberă și democratică” a Germaniei.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a denunțat atunci pe platforma X o „tiranie deghizată”, făcând apel la autoritățile germane să „dea înapoi”. La rândul său, vicepreședintele american JD Vance a atacat vehement autoritățile de la Berlin, afirmând tot pe X: „AfD este cel mai popular partid din Germania și, de departe, cel mai reprezentativ pentru Germania de Est. Astăzi, birocrații încearcă să-l distrugă. Occidentul a dărâmat zidul Berlinului. Acum, el a fost reconstruit — nu de sovietici, nici de ruși, ci de establishmentul german.”

AfD, partidul căruia Elon Musk îi oferise sprijinul public — declarând pe 21 decembrie 2024 că „numai AfD poate salva Germania” — a înregistrat o performanță electorală istorică la ultimele alegeri federale din 23 februarie 2025, obținând aproape 21% din voturi și un sfert din mandatele din Bundestag. AfD s-a clasat astfel pe locul al doilea, după CDU-ul condus de Friedrich Merz, dar înaintea social-democraților din SPD — partidul istoric de guvernământ al Germaniei, alături de formațiunea conservatoare de centru-dreapta, care nu mai eșuase niciodată, din 1949 încoace, să se afle printre primele două forțe politice la alegerile legislative și nici nu coborâse sub pragul de 20% din voturi.

sursă: Le Figaro