Avocat Veronel Rădulescu, despre “bombele” din viitoarea Lege a Apărării Naționale, “LEGEA BOLOJAN”: Din noua lege, comparativ cu actuala, dispar sintagmele de “integritate teritorială a țării” și “democrație constituțională”, referitor la România!

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, avocatul Veronel Rădulescu a prezentat și analizat “bombele” din viitoarea Lege a Apărării Naționale, asumată și semnată de premierul Ilie Bolojan, lege care atentează la “integritatea teritorială a țării” și la “democrația constituțională”, dar și schimbă o serie de noțiuni ori statute.

Redăm mai jos transcrierea integrală a prezentării exhaustive realizate de avocatul Veronel Rădulescu, ce poate fi consultată și în format audio-video la finalul articolului

Cozmin Gușă: Avem ceea ce am explicat și în editorial, de două ori chiar astăzi, iar cu tine am dezbătut începând de aseară, și astăzi în prima parte a zilei, iar tu ai studiat, o procedură intempestivă, la fel de intempestivă ca asta cu mobilizarea, dorința lui Ilie Bolojan ca noua Lege a Apărării Naționale să se dezbată în procedură de urgență în Camera Deputaților, iar acolo noi am sesizat jurnalistic, dar tu ai sesizat juridic, extrem de multe ciudățenii, inadvertențe, pericole, sau ai tras niște concluzii legate de viitor și de asimilarea acestei viitoare Legi a Apărării Naționale cu un mediu de recrutare, încorporare, concentrare, care aduce cu cel din Ucraina. Ăsta e rezumatul pe care l-am făcut eu, scurt, de aici încolo este rolul tău. 

Veronel Rădulescu: Cozmin, mi se pare că aceste proiecte de legi, transmise la fel de intempestiv către Parlament, să fie adoptate în procedură de urgență, dacă se poate, fără dezbatere sau cu o minimă dezbatere, pentru că poate în felul ăsta nu se observă substratul și subtilitățile acestor proiecte, care din punctul meu de vedere sunt extrem de grave și constituie, fără să spun cuvinte mari, un atentat la siguranța și securitatea națională a țării…

Cozmin Gușă: Deci tu spui că anumite alineate din această Lege a Apărării Naționale se pot constitui, mai degrabă, în viitoare amenințări la securitatea națională.

Veronel Rădulescu: Sigur, în afară de faptul că ele nu realizează scopul pentru care ar trebui să fie adoptată o asemenea lege, acela la apărării naționale, ele se pot constitui în adevărate amenințări. Mai mult decât atât, sunt niște subtilități care înlătură de la caracterul constituțional al acestei activități de apărare națională și încearcă să reașeze și puterile statului. Și o să-ți explic de ce spun aceste lucruri. Făceam așa o comparație, gândindu-mă la ce am văzut în ultima perioadă în plan public, apropo de amenințările la constituționalitate, la democrația din România, pentru care este cercetat în nu știu câte dosare penale Călin Georgescu, pentru care este cercetată mai nou Diana Șoșoacă și pentru care este în arest Stegarul Dac, săracul de el, pentru că a fluturat un steag și s-a urcat într-un copac. Vreau să faci tu o comparație a acestor cazuri, așa-zise cazuri grave de atentat la constituționalitate, la statul de drept, cu ceea ce se întâmplă și ceea ce se regăsește în aceste proiecte de lege. 

Și am să încep cu începutul. În Legea Apărării Naționale, care urmărește să abroge și să înlocuiască  vechea lege a apărării naționale, încă de la început, de la primul articol, apare, sau putem să înțelegem, unde se bate. Și aș vrea să-ți citesc doar acest prim articol din lege.

Cozmin Gușă: Te rog! Este foarte important și sper să fie foarte interesant pentru cei care ne urmăresc. 

Veronel Rădulescu: Eu o să încerc să nu merg pe elemente tehnice. O să citesc acest articol, că este pe înțelesul tuturor și sper să înțeleagă toată lumea. În legea existentă se spune că „apărarea națională cuprinde ansamblul de măsuri și activități adoptate și desfășurate de statul român în scopul de a garanta suveranitatea națională, independența, unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituțională”. Asta este ceea ce se urmărește să se abroge. Se înlocuiește, tot la articolul 1 din noua lege, care spune că „apărarea națională este un ansamblu de decizii, măsuri (un pic reformulat) în scopul de a garanta suveranitatea, independența și caracterul național, unitar, indivizibil al statului român”, dispare noțiunea de integritate națională a țării și democrația constituțională. Cum explici tu asta? 

Cozmin Gușă: Fantastic! 

Veronel Rădulescu: Asta înseamnă că noi putem să rămânem un stat național, unitar, indivizibil, dar cu teritoriul mai mic eventual și fără o democrație constituțională, nu? Iar eu l-aș întreba pe domnul prim-ministru Bolojan, care este singurul care și-a asumat prin semnătura aceste proiecte de lege… În niciun caz nu domnul Bolojan le-a redactat. Nici nu știu dacă au fost redactate de cineva de la noi sau au fost servite pur și simplu și domnul Bolojan le-a semnat și le-a trimis Parlamentului. Dacă vor trece și de Parlament în aceeași manieră, fără o dezbatere serioasă, publică, fără o înțelegere a esenței acestei legi extrem de importante pentru identitatea poporului român, cred că lucrurile vor deveni foarte grave. Deci, dintr-odată dispare din lege integritatea teritorială a țării și democrația constituțională. Mai departe. Cine nu mă crede să verifice și să vadă că aceste noțiuni, aceste sintagme nu se mai regăsesc în noua lege.

https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=22612

Mai sunt lucruri, sunt și inadvertențe. Practic, această modalitate de transmitere către Parlament a unui proiect de lege încalcă chiar prevederile Constituției. Și se atentează într-un anumit fel și la rolul președintelui. Pentru că în articolul 80 din Constituție se spune că rolul președintelui României este să reprezinte statul român și să fie garantul independenței al unității naționale și al integrității teritoriale a țării. Iată că se îndepărtează de Constituție această lege și nu mai vorbește de integritatea teritorială. Apropo de președinte, cred că cel care ar trebui să se mai îngrijoreze în momentul în care va lectura acest proiect de lege este chiar președintele țării, pentru că el este, prin această lege, cumva pus pe locul doi sau chiar înlăturat din rolul său esențial în conducerea și în atribuțiile sale în domeniul apărării. În Constituție spune că președintele României este comandantul Forțelor Armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare. El poate să declare, să aprobe eventuale mobilizări parțiale sau totale a Forțelor Române. Și tot în Constituție se mai prevede că armata este subordonată exclusiv voinței poporului român pentru garantarea suveranității sale. Ori, cu actuala lege o să vezi că se renunță în mare parte și la suveranitate, ai văzut că renunță și la noțiunea de integritate teritorială și la democrația constituțională și o să mai renunțe inclusiv la comanda trupelor în anumite cazuri, așa cum, dacă o să ai timp, o să îți prezint și în continuare. 

Atunci când definește noțiunea de apărare națională,  introduce niște noțiuni noi. În legea veche, apărarea națională era definită ca fiind „un ansamblu de politici, de decizii, de acțiuni în interesul apărării statului român, dar și în cel al apărării colective din cadrul Organizației Tratatului Nord-Atlantic sau chiar al politicii Uniunii Europene”. Prin noua lege, se mai introduce ceva și te rog să mă urmărești. Spune: „apărarea se realizează în context național, cât și al apărării colective în cadrul NATO, al politicii de securitate al Uniunii Europene și în cadrul unor coaliții”. În Constituție, avem noi undeva prevăzute aceste coaliții? Militare, bineînțeles, că e vorba de apărarea națională. Și se pune o întrebare: Cine stabilește care sunt aceste coaliții? Și o să răspund mai târziu și o să vezi cât de restrânsă este decizia pentru realizarea acestor coaliții. Acum, întrebarea mea, ipotetic: oare nu se urmărește o coaliție militară cu vreun stat care se află deja în război și în felul ăsta România devine o țară beligerantă? Introducându-se această noțiune nouă: „în cadrul unor coaliții”. Ele nefiind definite nicăieri, ele nefiind, cum să spun, nefiind posibile din punct de vedere constituțional, pentru că în Constituție se vorbește de apărarea țării, se vorbește de participarea trupelor române în cadrul unor misiuni de menținere a păcii sau în cadrul apărării colective. În cadrul NATO, sigur că da. Dar nu se vorbește în Constituția României de „unele coaliții”. Rămâne întrebarea: Cine realizează aceste coaliții? În ce scop? În interesul cui? Și am citit, cred că de mai multe ori, în această nouă lege, să înțeleg dacă mai este menținut rolul constituțional al președintelui țării și care mai sunt, practic, atribuțiile lui în conformitate cu această lege. Am să spun doar concluzia. Pentru că, dacă vei avea curiozitatea să faci și tu același exercițiu ca și mine, nu ai cum să ajungi la altă concluzie și nici ascultătorii noștri care sunt convins că sunt mai deștepți decât noi, la un loc. Singura atribuție care îi rămâne în mod concret președintelui României este aceea că poate dispune, la propunerea prim-ministrului, angajarea de capabilități militare pentru sprijinirea unor operațiuni de evacuare, repatriere sau măsuri necesare pentru protejarea unor cetățeni români în cazul unor dezastre naturale, conflicte care generează riscuri pentru siguranța acestora. Deci asta e singurul lucru pe care, conform acestei legi, președintele îl mai gestionează. În rest, apare o modificare de esență a atribuțiilor în această realizare a acestui deziderat al apărării naționale. Și, cu toate că undeva deci e descris ce înseamnă, în ce constă apărarea națională, ansamblu de decizii, măsuri, acțiuni, că aceste măsuri se iau în conformitate cu Constituția României, dar apare un articol, un nou articol, care concretizează, dar care excede prevederilor Constituției și spune așa: „Ministerul Apărării Naționale asigură integrarea, conducerea într-o concepție unitară a acțiunilor privind apărarea prevăzută la Art. 2, alineatul 1…” – ce spuneam noi mai devreme acele acțiuni, toate în ansamblul acelor acțiuni – „…ale tuturor forțelor destinate apărării țării conform legii și planurilor pentru apărare în vigoare”. Deci toată puterea se transferă către Ministerul Apărării. Nu mai este președintele cel care este garantul respectării Constituției, care are rolul de asigurare; garantul independenței naționale se transferă către Ministerul Apărării. Mai mult decât atât, se redefinește autoritatea prezidențială. 

Cozmin Gușă: Lasă-mă să reformulez pe scurt, așa, ca să fie clar și pentru cei care ne ascultă. Tu ne spui că, în noua lege, autoritatea prezidențială în domeniul apărării naționale se restrânge și se transferă către Ministerul Apărării Naționale și Ministrul Apărării Naționale.

Veronel Rădulescu: Într-un mod subtil și într-un mod contradictoriu cu prevederile legii și în contradicție cu prevederile Constituției. Pentru că se spune că această coordonare a sistemului național de apărare, se spune în lege că „se realizează de Parlament, Președinte, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Guvernul României”, dar când concretizează că cine asigură integrarea, conducerea într-o concepție unitară a acțiunilor privind apărarea a tuturor forțelor destinate a apărării, acolo se spune că Ministerul Apărării Naționale, respectiv ministrul; în situația noastră, un ministru politic care nu a făcut o zi de armată în cadrul structurilor militare de apărare a țării nu intră doar unitățile militare, intră și Serviciul Român de Informații, intră și Serviciul de Informații Externe, și Jandarmeria, intră și Serviciul de Telecomunicații Speciale, și Serviciul de Protecție și Pază, așa că atenție la această lege că nu face altceva decât să-i pună pe toți în subordinea Ministerului Apărării, respectiv a Ministrului Apărării Naționale, care poate fi, cum este situația de față, un om fără nicio zi de armată.

Cozmin Gușă: Da, bine, nu că președintele nu poate fi, că și președintele poate fi, însă are un aparat la dispoziție care este militarizat acolo, prin prisma faptului că este șeful CSAT. Tot la fel se poate spune și despre ministru. Și, referitor la ministru, ne-ai dat câteva argumente care, practic, arată felul în care această lege modifică la Constituție, cum se spune, adaugă niște noțiuni, precum partea referitoare la „unor coaliții”, foarte important, și transferă din autoritatea prezidențială în materie de apărare pentru asta.

Veronel Rădulescu: Și mai e un lucru: în legea actuală, legea în vigoare, se spune că, în situații excepționale, de calamități, de război, se creează un centru militar național, un centru militar de comandă. Acest centru național militar de comandă, în legea veche, era subordonat Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Ei bine, în noua lege, centrul național militar de comandă citez: „funcționează în subordinea șefului Statului Major al Apărării”, șeful Statului Major fiind tot în subordinea Ministerului Apărării Naționale, deci iată că și acest centru militar și numirea șefului centrului să face tot în această ecuație de putere. Înainte, numirea se făcea de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, al cărui președinte era șeful statului. Șeful statului făcea această numire a comandatului; acum o face șeful Statului Major. Iată câte chestiuni de nuanță, care, practic, golesc de conținut prevederile Constituției României în acest domeniu, care golesc de putere anumite instituții de putere din statul român: președinția, Parlamentul, chiar și Guvernul în ansamblul său. Lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt foarte serioase și trebuie cu multă seriozitate analizate.

Sunt încă o serie întreagă de chestiuni, de inadvertențe și de subtilități în cadrul acestui proiect de lege, care, din punctul meu de vedere, reprezintă un temei legitim de analiză responsabilă din partea celor care urmează să adopte această lege și o implicare serioasă și masivă a tuturor decidenților din România, incluzându-l pe șeful statului, incluzând Curtea Constituțională a României, care trebuie să analizeze din punct de vedere constituțional, incluzând celelalte instituții angrenate în sistemul de apărare a țării, respectiv serviciile de informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază, Jandarmeria Română și așa mai departe. 

În lege, urmează articole care definesc atribuțiile tuturor instituțiilor implicate. Cele mai multe atribuții revin tot Ministerului Apărării Naționale, dar, tot așa, în mod subtil, comparativ cu legea veche, sunt șterse acele obligații constituționale de apărare a integrității teritoriale și a ordinii constituționale. Iată, la articolul 12 propus, Ministerul Apărării Naționale are ca atribuții să organizeze, în conformitate cu actele normative, pentru garantarea suveranității independenței, fără precizarea integrității teritoriale și a democrației constituționale. Asta înseamnă că prin ceea ce spun acum îți dovedesc faptul că nu a fost o scăpare la articolul 1 eliminarea acestei sintagme a „integrității teritoriale și a democrației”, pentru că și în restul conținutului legii a fost, de asemenea, eliminat acest aspect. Apropo de integritatea teritorială, și cu asta închei, se spune așa: în cadrul misiunilor și operațiunilor desfășurate împreună cu forțe aliate sau de coaliție, tot Ministerul Apărării Naționale, prin șeful Statului Major, poate transfera comanda operațională sau controlul operațional al forțelor desemnate la nivel operativ și/sau tactic comandantului aliat sau de coaliție, care conduce misiunea respectivă sau primește comanda operațională sau controlul operațiunii, în condițiile prevăzute.

Cozmin Gușă: Toată autoritatea militară în statul român, practic, se transferă de la nivelul președintelui Parlamentului, CSAT-ului, la nivelul Ministrului…

Veronel Rădulescu: Care Ministru al Apărării Naționale, prin șeful Statului Major, poate să transfere această autoritate către comandantul unei forțe străine, altei coaliții. Eu nu vreau să spun direct, dar nu pot să nu mă gândesc că poate fi realizată o coaliție, teoretic… deci să zicem că poate nu la asta s-au gândit cei care au redactat proiectul, dar dacă se decide la nivelul Ministerului Apărării și al acestui Stat Major să realizeze o coaliție cu Forțele Armatei Ucrainene, ce ne facem? Transferăm comanda operațională a Armatei Române către Zelenski? 

Cozmin Gușă: Păi nu, dăm posibilitatea unui scenariu în care să se dea lovituri de stat militare? 

Veronel Rădulescu: Nu știu în ce măsură, dar, dacă predai comanda operațională a unor structuri militare române, care mai participă și alături de alte structuri militare străine pe teritoriul român, sau altor state, în acel moment, practic, mai putem vorbi noi de suveranitate? Mai putem vorbi de puterea poporului asupra deciziilor și, mai ales, asupra deciziilor militare? Pentru că așa se spune, așa spune legea care este în vigoare, că poporul român este cel care conduce sistemul de apărare sau sistemul de apărare urmărește interesul poporului român.

Cozmin Gușă: Este senzațional! Mă bucur că am avut nas de jurnalist și mai ales că m-au anunțat (trebuie să fac această remarcă) Radu Moraru și Gabriela Calițescu, cei doi moderatori-șefi de la Nașu TV s-au ocupat de acest lucru, în urmă cu câteva zile, mi l-au semnalat; repet, atât Radu Moraru că și Gabriela Calițescu, și vom colabora  la dezvoltarea acestei teme. Veronel foarte multă lume îți mulțumește pentru aceste detalii, foarte multă lume este îngrozită; alții, mă rog, se bucură că te aud, anume colega nostru din Clubul de Gândire GOLD, Sarmiza Andronic.

Suntem la treaba cu centrul național de recrutare, despre care tu ne-ai spus că nu mai este subordonat CSAT, ci doar șefului de Stat Major al MAPN, așa apare în textul noii legi. Spune-mi, te rog, în materie de recrutare, în mod consecutiv, ce se modifică? Pentru că eu am înțeles că în aceste legi coroborate cum ar veni se modifică și modalitatea de recrutare. Nu mai există neapărat rezervistul voluntar care să se ducă, ci rezervistul obligat să se ducă la război. Asta mai vreau să ne spui.

Veronel Rădulescu: N-am trecut să discutăm această modificare legislativă, dar bănuiesc că nu ai nici foarte mult timp în cadrul emisiunii. Sunt câteva chestiuni esențiale și la fel de grave, pentru că dacă s-ar fi rezumat la introducerea serviciului militar voluntar în termen, nu era nimic rău până la urmă, deși nu cred că, în patru luni de zile, poți să formezi un militar care să poată să participe la operațiuni militare la modul serios. În schimb, în această lege se vorbește, în cadrul stării de asediu, în cadrul stării de război, ca cetățenii incorporabili și rezerviștii, atât cu domiciliul România, dar și cei cu domiciliul în afara țării, au obligația de a se prezenta în termen de maxim 15 zile la centrele militare în vederea încorporării. Adică, în caz de ceva, sunt încorporați și cei care nu sunt voluntari să realizeze această pregătire militară. Dar am mai realizat o chestie, o adăugare la lege, care, din punctul meu de vedere, este cel puțin discutabilă, poate chiar trebuie analizată de cei care urmăresc și care supraveghează, să zicem, integritatea operațiunilor, pentru că s-a introdus un text în care spune că „persoanele care au dobândit prin adopție sau prin acordare la cerere, ori au redobândit cetățenia română îndeplinesc serviciul militar după o perioadă de cel puțin șase luni de la stabilirea sau restabilirea domiciliului în România”. Păi oare nu lăsăm noi loc ca anumiți cetățeni ai unor state inamice, care să zicem că sunt rezidenți pe teritoriul României, să-i includem în armata română, să-i includem în structuri militare specializate cu diverse posibilități și informative, și de sabotaj și de orice altceva? Ar trebui ca acest text de lege să fie analizat și cumva, dacă tot se dorește acest lucru, măcar să se introducă niște criterii de verificare, să se introducă niște criterii de protecție; așa gândesc eu și cred că în orice fel de serviciu militar în orice armata a lumii lucrurile astea sunt temeinic analizate. Cozmin Gușă: Mai mult decât noi, Veronel, dragă, cei de la Direcția Generală de Informații a Armatei ar trebui extrem de rapid să se sesizeze pe textul acestei legi, pentru că de-aia sunt Direcție Generală de Informații a Armatei care și protejează armata. Armata este expusă în urma acestei LEGI BOLOJAN. Străinii ăia despre care se vorbește, dar și cedarea autorității către viitorul șef al unei coaliții de către Ministrul Apărării face parte din treaba de securitate națională. Nu există aici, nu-i cu doar și poate la nivelul ăsta. 

Veronel Rădulescu: Eu cred că instituția informativă a armatei, această DIA, cum se numește, nu numai că n-a fost întrebată, cred că s-a încercat chiar ocolirea celor care știu ce înseamnă cele discutate de noi, pentru că în niciun caz nu pot să-mi imaginez că ar fi putut să treacă de această instituție niște prevederi de genul acestora.

Cozmin Gușă: Dacă ai să ne spui în concluzie ceva și s-ar putea să trebuiască să mai repetăm aceste discuții și săptămâna viitoare, pentru că legea este transmisă în procedură de urgență, există semnătura lui Ilie Bolojan, avem o poză cu această semnătură a lui Ilie Bolojan.

Deci, după cum vedeți, prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan: „Față de cele prezentate a fost elaborat proiectul Legii Apărării Naționale a României pe care o spune Parlamentului spre adoptare cu procedură de urgență, prevăzută de articolul 76, alineatul 3 din Constituția României republicată”.

Veronel Rădulescu: Vreau să spun că am citit și așa-zisa expunere de motive semnată de domnul Bolojan. Ocolește cu abilitate subiectele arzătoare și chestiunile care sunt cu adevărat importante pentru Parlament, pentru noi, românii, în general. Formulează acolo niște fraze pompoase ce țin de securitate, de siguranță, dar ocolește tocmai ceea ce este de esență, ce am vorbit noi un pic mai devreme. Eu vreau să închei, Cozmin. Sunt multe lucruri de discutat pe marginea acestor legi, sper să o facă cei care au obligația față de poporul român, care i-a trimis în Parlament să citească cu atenție, cu responsabilitate și să nu lase să treacă aceste prevederi legislative care pot să ne pună într-o situație gravă. Eu vreau să spun doar un singur lucru înainte de a încheia: eu sunt român, nu am nici apartenențe politice, nici afinități; nu am nimic cu Ilie Bolojan, n-am nimic cu Ministrul Apărării, nu mă interesează că el provine de la un partid care a fost mai puțin votat, nu mă interesează nici măcar că n-a făcut armata. Mă interesează, însă, faptul că se promovează aceste idei, care sunt în totală contradicție cu ceea ce își dorește poporul român, cu interesul nostru ca stat, ca popor, ca entitate în acest context al Uniunii Europene și al NATO. Dar să vii cu prevederi legislative noi și să vorbești de coaliții poate numai de tine știute sau poate numai de tine urmărite mi se pare foarte periculos și pentru militarii români, mi se pare periculos și pentru cetățenii României și pentru noi, ca entitate statală. Nu am spus cele pe care le-am spus în ideea de a ofensa pe cineva, în ideea de a transmite vreun mesaj pro sau contra vreunor opțiuni politice. Aici este vorba despre interesul tuturor, indiferent că ne numim sau că suntem PSDiști, PNLiști, UDMRiști, USRiști sau, eu știu, AURiști sau eu mai știu ce. Încă o dată menționez: nu am nicio afinitate în niciun fel din acest punct de vedere politic, însă mă simt în pericol ca cetățean, ca român.

Cozmin Gușă: Veronel Rădulescu, îți mulțumesc foarte mult! Te-aș ruga să ai grijă că în următoarele ore o să-ți sune telefoanele pentru lămuriri suplimentare din partea oamenilor din presă, din partea altor oameni. Am văzut ce s-a declanșat, văd ce este la nivel de mesaje pe telefonul meu deja, doar urmărind această emisiune. Rugămintea mea este să le dai curs, pentru că puțină lume ,mă rog, mulți nici nu au apucat să studieze, dar puțină lume are și curajul să vorbească despre așa ceva. De ce? Pentru că, din ceea ce ne-ai explicat aici, transpare în mod evident, din păcate,  o procedură de trădare națională. N-aș vrea, dar pentru mine așa miroase.

Veronel Rădulescu: Eu n-am vrut să spun direct…

Cozmin Gușă: Am spus-o eu! tu ți-ai făcut treaba pe partea tehnică; în ceea ce mă privește, mi-am făcut treaba pe partea jurnalistică. Îți mulțumesc frumos, Veronel Rădulescu, membru al Clubului de Gândire GOLD.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro