Trump poate „scoate din priză” internetul iar UE nu poate face nimic în privința asta

Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă readuce în prim-plan o vulnerabilitate majoră a Europei: dependența aproape totală de infrastructura digitală controlată de Statele Unite. De la servicii cloud și inteligență artificială până la comunicațiile guvernamentale, viața digitală a continentului se sprijină pe coloșii americani Amazon, Microsoft și Google. Într-un context geopolitic tot mai tensionat, în care tehnologia devine armă de negociere, liderii europeni încep să realizeze că o singură decizie politică la Washington ar putea deconecta Europa de la lumea digitală. În fața acestei amenințări, Bruxelles-ul caută cu disperare alternative și formulează strategii pentru recâștigarea suveranității tehnologice. Dar costurile sunt uriașe, iar timpul nu este de partea Europei, scrie Politico

Trump s-a întors — iar odată cu el, și riscul ca SUA să deconecteze Europa de la lumea digitală.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă obligă Europa să se confrunte cu o vulnerabilitate digitală majoră: Statele Unite dețin un „întrerupător general” al internetului european.

Pe măsură ce administrația americană ridică miza într-un joc geopolitic început încă din primul mandat al lui Trump, când a declanșat războiul comercial, europenii încep să conștientizeze că ani de dependență excesivă de câteva mari companii americane de tehnologie au oferit Washingtonului un avantaj decisiv.

Vulnerabilitatea fatală este dependența aproape totală a Europei de furnizorii americani de servicii cloud.

Cloud computing-ul este esențial pentru funcționarea internetului — alimentează totul, de la emailurile pe care le trimitem și videoclipurile pe care le vizionăm până la procesarea industrială a datelor și comunicațiile guvernamentale. Doar trei giganți americani — Amazon, Microsoft și Google — controlează peste două treimi din piața europeană, ceea ce înseamnă că existența online a Europei se află în mâinile unor firme apropiate de președintele american, dornice să evite reglementările și amenzile iminente.

Susținătorii suveranității digitale din Europa au avertizat de mult că această dependență permite agențiilor americane să acceseze datele sensibile ale europenilor stocate pe servere deținute de companii americane, indiferent de locație, grație legislației SUA.

Acum, într-un context politic în care președintele american modifică legi peste noapte, iar procurorul-șef al Curții Penale Internaționale a pierdut accesul la contul său de e-mail Microsoft după ce a fost sancționat de Washington (în urma mandatelor de arestare emise pentru oficiali israelieni de rang înalt), temerile că SUA ar putea transforma dominația tehnologică într-o armă de șantaj internațional sunt mai reale ca niciodată.

„Trump chiar detestă Europa. Crede că scopul întregii Uniuni Europene este să ‘tragă țeapă’ Americii”, a declarat Zach Meyers, director de cercetare la think tank-ul CERRE din Bruxelles. „Ideea că ar putea ordona activarea unui întrerupător digital sau altă acțiune care ar afecta grav interesele economice europene nu mai pare chiar atât de improbabilă cum părea acum șase luni.”

Avertismentele au început să apară la câteva luni după ce Trump a revenit la Casa Albă.
Alexander Windbichler, directorul general al companiei austriece de cloud Anexia, a spus că ar fi dorit ca „băieții din IT” ca el să fi tras semnalul de alarmă mai devreme cu privire la această „dependență nesănătoasă”, argumentând că industria europeană de cloud a evitat prea mult timp lobby-ul și implicarea politică, concentrându-se exclusiv pe competitivitatea tehnologică.

Ar putea Trump să oprească serviciile cloud în Europa? „Nu știu. Dar niciodată nu m-aș fi așteptat ca SUA să amenințe că iau Groenlanda”, a spus Windbichler. „E mai nebunesc decât oprirea cloud-ului.”

Cum a devenit realitate un scenariu ipotetic
Avertismentele au început să curgă la câteva luni după întoarcerea lui Trump la Casa Albă.

„Nu mai este rezonabil să presupunem că ne putem baza în totalitate pe partenerul nostru american. Există un risc serios ca toate datele noastre să fie folosite de administrația americană sau ca infrastructura [digitală] să fie făcută inaccesibilă de alte țări”, a declarat Matthias Ecke, europarlamentar social-democrat german, în cadrul unui eveniment organizat în martie.

„Riscul unei deconectări totale este noua paradigmă”, a spus la rândul său Benjamin Revcolevschi, directorul general al OVHcloud, liderul francez în domeniul serviciilor cloud. „Cloud-ul e ca un robinet de apă. Ce se întâmplă dacă, la un moment dat, cineva închide robinetul?”

Echivalentul tehnologic al închiderii robinetului ar fi ca firmele de cloud să primească ordin de la administrația americană să oprească serviciile oferite în Europa. Cloud computing-ul funcționează oferind companiilor acces virtual la stocare de date și capacitate de procesare, extinzând enorm capabilitățile prin rețele vaste de centre de date fizice răspândite în întreaga lume.

Iar deși o întrerupere totală a serviciilor rămâne un scenariu extrem, giganții tech americani nu mai exclud această posibilitate.

Microsoft a anunțat în aprilie că va include o clauză obligatorie în contractele cu guvernele europene pentru a le menține online și că va contesta în instanță orice ordin de suspendare a serviciilor. Deși președintele companiei, Brad Smith, a afirmat că este „extrem de puțin probabil” ca administrația americană să ceară oprirea operațiunilor în UE, el a recunoscut că aceasta este „o preocupare reală în rândul europenilor”. Microsoft a lansat, de asemenea, noi funcționalități în această lună, încercând să liniștească temerile europenilor.

Amazon a anunțat o nouă structură de guvernanță pentru așa-numita sa „ofertă suverană” în Europa, menită să asigure „funcționarea independentă și continuă” și să atenueze îngrijorările. Potrivit relatărilor, compania și-a pregătit angajații pentru întrebări legate de eventuale interdicții internaționale, instruindu-i să spună că „în ipoteticul caz în care astfel de sancțiuni ar fi vreodată impuse, [divizia de cloud a Amazon] ar face tot ce este practic posibil pentru a asigura continuitatea serviciilor.”

Mai mulți experți se întreabă ce putere reală ar avea companiile americane să se opună Casei Albe. „Dacă dimensiunea politică devine ostilă, cât de credibil este că firmele, oricât de bine intenționate, ar putea contesta deciziile propriului președinte?”, a declarat pentru POLITICO Cristina Caffarra, economist specializat în tehnologie și concurență, profesor onorific la University College London.

Vestea că procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, și-a pierdut în mai accesul la contul de e-mail găzduit de Microsoft, în urma sancțiunilor impuse de SUA pentru emiterea unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, a alimentat și mai mult temerile. Microsoft a refuzat să comenteze implicarea sa directă în întreruperea accesului la contul lui Khan, afirmând doar, într-un răspuns general: „În niciun moment Microsoft nu a suspendat sau întrerupt serviciile către CPI.”

„Este firesc ca firmele americane să respecte legea americană”, a scris eurodeputata Aura Salla, din grupul popularilor europeni, fostă principală lobbyistă a companiei Meta la Bruxelles, ca reacție la incidentul CPI. „Însă pentru europeni, acest lucru înseamnă că nu putem avea încredere deplină în fiabilitatea și securitatea sistemelor de operare ale companiilor americane.”

Politicienii și experții cer o alternativă tehnologică europeană reală. „Ai sentimentul că e suficient un singur ordin executiv pentru a pierde accesul la tehnologii și infrastructuri critice”, a declarat Francesca Bria, profesor de inovație la University College London. „A devenit evident că Europa nu trebuie să depindă de nicio putere externă care deține capacitatea de a-i trage ștecherul.”

Un plan de rezervă de 300 de miliarde de euro

Efortul Europei de a se desprinde de cloud-ul american se lovește de o realitate dură: ruperea dominației tehnologice a SUA nu va fi nici ușoară, nici ieftină.

„Dacă ne uităm la cloud, la inteligența artificială, la centrele de date, din păcate pur și simplu nu există suficiente alternative la oferta industriei digitale americane”, declara în aprilie fostul ministru german de finanțe Jörg Kukies, făcând apel la prudență din partea blocului comunitar înainte de a lua măsuri de represalii comerciale împotriva lui Trump.

Un proiect de politică industrială care câștigă tot mai mult sprijin și ar putea servi drept model pentru reechilibrarea balanței este estimat la 300 de miliarde de euro. Redactată de un grup de experți în tehnologie și economiști, și susținută de industria europeană, inițiativa denumită „EuroStack” urmărește să facă Europa autosuficientă în domeniul infrastructurii digitale – de la hardware până la software.

Mișcarea cere Uniunii Europene să se concentreze pe trei obiective: „Cumpără european”, „Vinde european” și „Finanțează european”. Inițiatorii propun ca firmele europene să primească prioritate în contractele publice, să fie stabilite cote minime pentru achizițiile guvernamentale și să fie lansat un fond „EuroStack” pentru sprijinirea tehnologiei autohtone.

„Nu e nimic excepțional în această abordare: aceste instrumente de politică industrială sunt utilizate de zeci de ani în alte jurisdicții, inclusiv în SUA – acolo unde marile contracte publice au alimentat creșterea giganților tehnologici de astăzi”, scriu organizatorii.

Dar nu va fi atât de simplu, avertizează Zach Meyers de la think tank-ul CERRE. „Solicită o sumă uriașă pentru acest proiect. Sute de miliarde. Ideea că acești bani vor apărea peste noapte e destul de fantezistă”, a spus el. Oponenții inițiativei, precum grupul american de lobby Chamber of Progress, susțin că adevăratele costuri ar putea depăși 5 trilioane de euro.

Deși președintele Microsoft, Brad Smith, a susținut că riscul ca administrația SUA să ordone companiilor americane oprirea operațiunilor în UE este „extrem de puțin probabil”, el a recunoscut totuși că „aceasta este o preocupare reală în rândul europenilor”.

Mai multe state membre și parlamentari de rang înalt din Parlamentul European și-au exprimat deja sprijinul pentru inițiativa EuroStack, care a fost menționată explicit în recenta înțelegere de coaliție din Germania.

Cu toate acestea, politicienii europeni merg pe sârmă, încercând să găsească echilibrul între consolidarea suveranității tehnologice europene și evitarea acuzațiilor de protecționism, care ar putea declanșa reacții ostile din partea Statelor Unite.

„Nicio țară sau regiune nu poate conduce singură revoluția tehnologică”, a declarat Henna Virkkunen, comisarul european responsabil cu suveranitatea tehnologică, în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, pe 5 iunie, prezentând o strategie care recunoaște totodată că blocul „se confruntă cu riscul ca dependențele sale tehnologice și economice să fie instrumentalizate”.

Într-un impas

O inițiativă legislativă aflată în lucru la Bruxelles ar putea reduce semnificativ influența pe care Donald Trump ar putea să o exercite în viitor pentru a provoca perturbări digitale la scară largă.

Dar această inițiativă – care prevede stabilirea unor condiții pentru o etichetă nouă menită să crească nivelul de securitate cibernetică al soluțiilor cloud utilizate de companii și administrații – este blocată de luni de zile din cauza divergențelor dintre statele membre ale UE. Motivul? Este un subiect sensibil pentru Washington. Propunerea ar putea include un nivel de certificare de top care să garanteze imunitatea față de legile extraterritoriale ale altor țări.

Statele membre sunt împărțite în funcție de cât de dispuse sunt să se îndepărteze de tehnologia americană și să se pronunțe deschis împotriva relației transatlantice.

Realitatea dură rămâne: desprinderea de cloud-ul american este dificilă și extrem de costisitoare.

O solicitare de informații publice depusă de Politico în octombrie a scos la iveală mai multe comunicări între Departamentul de Stat al SUA și Comisia Europeană, începând din septembrie 2023, în care Washingtonul făcea lobby pe marginea acestor planuri. Direcția tehnologică a Comisiei a refuzat publicarea documentelor, argumentând că divulgarea lor „ar afecta încrederea reciprocă dintre UE și SUA și, prin urmare, ar submina relațiile bilaterale”.

Franța s-a afirmat ca un susținător vocal al utilizării acestei etichete pentru a pune datele europene dincolo de raza de acțiune a legislației extraterritoriale, cum ar fi U.S. Cloud Act, ceea ce ar însemna marginalizarea de facto a giganților americani din tehnologie. „Tensiunile geopolitice ne obligă, mai mult ca oricând, să ne punem întrebări serioase despre suveranitatea datelor noastre – și, implicit, despre locul în care acestea sunt găzduite”, a declarat ministra franceză a digitalizării, Clara Chappaz.

Țările de Jos, care depind în mare măsură de tehnologia americană, s-au opus inițial folosirii etichetei pentru a exclude „hyperscalerii” americani. Totuși, poziția tradițional atlanticistă a Olandei începe să se clatine pe fondul turbulențelor politice recente în relațiile transatlantice.

Pe măsură ce primul responsabil european pentru suveranitate tehnologică își asumă inițiativa, presiunea crește pentru ca Bruxelles-ul să sprijine fără echivoc tehnologia produsă în Europa și să-și mențină poziția fermă în fața presiunilor venite din partea Washingtonului.

„Europa a avut încredere orbește în Statele Unite, crezând că vor fi întotdeauna acolo, întotdeauna de partea noastră”, a spus Francesca Bria, profesoară la University College London. „Situația pare acum cu totul diferită.”

sursă:Politico