Ghilezan: În cazul inundațiilor e evidentă incapacitatea administrativă a RO, comparativ cu țările din jur

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, jurnalistul Marius Ghilezan a vorbit despre inundațiile ce-au devastat sudul Moldovei: forța naturii versus incapacitate administrativă.

În Polonia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, chiar și în Austria, dar și în România s-au resimțit din plin efectele ciclonului Boris, care a provocat multiple daune materiale, de la inundarea locuințelor și a clădirilor administrative, la revărsarea Dunării și a râurilor. Doar în România s-a ajuns și la decese ale oamenilor nevinovați, luați de viituri, în special în Vaslui și Galați. Specialiștii în domeniu, dintre care se distinge Nicolae Noica, inginer constructor și fost ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului (MLPAT), avertizează deja de câteva decenii că planul de amenajare a apelor din România nu este bine structurat, neexistând măsuri de prevenție și de protecție împotriva dezastrelor naturale.

Pe lângă proasta manageriere a planurilor naționale, există și problema ignoranței cetățenilor, care, majoritatea, nu plătesc asigurarea obligatorie, deși suma este una destul de mică, plătibilă anual. Relatările de la fața locului arată că majoritatea românilor afectați de inundații au decis să se refugieze în podurile caselor, ignorând riscul de a fi luați cu totul de ape și de a fi uciși, ceea ce arată că instituțiile responsabile cu prevenția catastrofelor nu-și fac treaba în mod corespunzător. Mai mult decât atât, avertismentul Ro Alert a fost emis la ora 12 noaptea, iar primele inundații și viituri au fost raportate la ora 4.00. În acest interval, mulți dintre cetățeni au minimalizat riscul și s-au culcat la loc, fiind luați pe nepregătite la ora catastrofei. „An de an, în județele unde sunt râuri buclucașe, cum e Siretul, Bistrița, Jiul, nu mai vorbesc de Dunăre, se cheltuiesc bani foarte mulți pentru amenajare, inclusiv pentru aceste sisteme de apărare împotriva unor potențiale inundații. Firmele de casă ale baronilor preiau aceste contracte și își bat joc de proiecte”, a dezvăluit Cozmin Gușă, demonstrând că și hoția caracteristică primărașilor este cauza amplificării unor dezastre naturale.

În statele central-europene, dar chiar și în câteva dintre statele din estul Europei, printre care se numără și Ungaria, s-au diminuat foarte mult șansele de distrugere a clădirilor prin dezastre naturale și, în plus, sistemul de alertare a populației funcționează mult mai eficient. România pare să nu fie pregătită niciodată pentru scenarii de dezastru, deși râurile și județele problematice sunt ultra-cunoscute. În schimb, politicienii noștri sunt pregătiți oricând să scoată capul din vizuină și să meargă să constate dezastrul, eventual însoțiți de presă sau de un cameraman iscusit, pregătit la rându-i să surprindă momentele în care bieții cetățeni plâng pe umărul demnitarului-salvator. Liderii politici prezenți la fața locului nu câștigă nimic din punct de vedere electoral.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro