Turcii preferă viitorul de tip neoimperial garantat de Erdogan, iar SUA și-a domolit atacurile

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă” de joi, prezentată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, Adrian Severin a analizat evoluția geopoliticii regionale în cele două scenarii posibile ale alegerilor prezidențiale din Turcia, cel mai previzibil, al victoriei lui Erdogan, respectiv cel al înfrângerii acestuia.

Europa suferă de o lipsă de asumare a unei identități culturale, ceea ce duce în mod direct la două mari consecințe. Pe de-o parte, statele europene sunt incapabile să integreze alte comunități etno-culturale care își au originea în alte țări și care la început au fost comunități de emigranți, promovându-se multiculturalismul cu scopul de a reduce coeziune internă a statelor est-europene și central-europene. Pe de altă parte, s-a produs o fragmentare a societăților vest-europene, a vechilor națiuni imperiale, care și astăzi au tendințe imperialiste.

O a treia consecință este tocmai raportarea într-un anumit fel la state precum Turcia. Marea Britanie, în timpul în care încă era membră a Uniunii Europene, este singura țară care a insistat ca Turcia să fie primită în UE. S-a stârnit la vremea respectivă un uriaș val de controverse, având în vedere că se credea că introducerea unui stat islamic într-o uniune creștină ar fi tulburat ordinea acesteia.

„Pentru UE reală, puternică, aveam nevoie de un membru care să vorbească lumii arabo-musulmane, care este tot mai puternică, tot mai relevantă la nivel mondial și nimeni din UE actuală nu ar putea să o facă așa cum ar face-o Turcia. Dacă Turcia era membră, UE, prin Turcia, ar fi stabilit o relație extrem de specială și de puternică cu lumea arabo-musulmană, reușind să revină în competiția cu America. UE fără Turcia nu poate deveni o putere globală”, a evidențiat Adrian Severin în timpul emisiunii.

În Turcia s-au petrecut două fenomene. Pe de-o parte, văzând că este ținută la porțile UE, inclusiv pe motive culturale și religioase, a considerat că este liberă să-și păstreze caracterul de stat musulman secular. Pe de altă parte, turcii și-au adus aminte de tradițiile lor politice și așa a luat naștere neo-otomanismul, Turcia devenind un concurent al UE.

Agenda neo-otomană a fost asumată oficial și consecvent de către Erdogan, însă a avut și anumite urmări, în special economia țării având de suferit. Din acest motiv, Turcia e pe cale să întoarcă spatele Europei și să se îndrepte spre alianțele asiatice mult mai avantajoase. Turcii sunt pregătiți să înfrunte măsuri de austeritate pentru demnitatea statului și, în consecință, americanii și-au domolit atacurile.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro