Romoșan: Toți candidații la prezidențiale sunt documentați public ca fiind colaboratori ai serviciilor secrete, ceea ce este total ilegal!

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, Petru Romoșan a detaliat starea precară a democrației românești relevată prin evenimente recente, respectiv a analizat candidații la prezidențiale și legăturile lor cu serviciile secrete.

Petru Romoșan a scris un editorial excepțional, publicat pe Solid News – Democrația română? O farsă de dânșii inventată, care a servit drept bază pentru dezbaterea din cadrul emisiunii. Idealul românului de astăzi e ca fiul sau fiica sa să ajungă la „ciolan”, ori, cu o asemenea mentalitate, democrația nu mai are nicio șansă în România. Țara noastră a „evoluat” de la un tur de alegeri-farsă la un alt tur de alegeri mai false decât precedentele. Populația a început să conștientizeze această manipulare constantă și simte o dezamăgire inimaginabil de mare. Cine a câștigat Revoluția din 1989 e încă la putere, poporul nereușind să facă o revoluție împotriva Securității, astăzi mascată în democrație.

Petru Romoșan a analizat profilul tuturor candidaților la prezidențiale de anul acesta și a descoperit că niciunul nu are un „cazier” complet „curat”. CNSAS-ul l-a devoalat recent pe Silviu Predoiu, care este fiul unui colonel de miliție care toată viața sa a fost securist. În 1990, Marcel Ciolacu avea puțin peste 20 de ani, deci e foarte posibil să fi colaborat cu Securitatea (după cum sugerează Valer Marian într-un articol publicat în Cotidianul.ro). Reamintim că este interzis prin lege ca un demnitar sau magistrat al statului român să fie colaborator al serviciilor secrete.

Mircea Geoană a fost luat în colimator de Eugen Mihăescu, care a făcut public tot trecutul lui Geoană, care a sărit, de la referent din primele zile ale instalării lui Iliescu în fruntea statului, la ambasador în SUA. „Totul a devenit și mai clar câteva luni mai târziu, în 1996, când am intrat în librăria mea favorită din New York, Rizzoli’s. (…) Am răsfoit cartea intitulată ‘The Making of a jew (Cum se face un evreu)’ și am descoperit că are un capitol dedicat României. Nu era prea mare așa că l-am citit pe loc. Autorul povestea că, pe la începutul anilor ‘70, în calitate de președinte al Congresului Mondial Evreiesc, însoțit de Lawrence Eagleburger, pe atunci la Departamentul de Stat, și de avocatul Alfred Moses (viitor ambasador al SUA în România -n.red.), a făcut o vizită la București. Intenționa să negocieze cu Ceaușescu emigrația evreiască. (…) Tiranul a primit delegația și i-a explicat că România a făcut mari cheltuieli cu evreii, mai ales cu cei care și-au făcut gratuit studiile superioare. Organizațiile evreiești erau însă gata să plătească și cei trei aveau împuternicirea să negocieze prețurile. Când a venit vorba de ‘mercurial’, Ceaușescu s-a eschivat și le-a spus vizitatorilor săi că deleagă pe altcineva să poarte discuțiile despre bani. Bronfman îl numește pe trimisul lui Ceaușescu ’The General’, pentru că avea un nume greu de pronunțat, dar care semăna cu acest cuvânt rostit în limba engleză. Sunt convins că generalul Geoană, căci despre el este vorba, primitor ca orice român, mai ales când are voie de la stăpânire, i-a invitat pe emisarii evreilor acasă, la masă și acolo, n-am nicio îndoială, l-au cunoscut pe adolescentul Mircea. Și uite cum hazardul aduce răspunsuri la toate misterele: cariera politică fulminantă a acestui tânăr insipid, dar și legăturile de afaceri dintre ambasadorul Statelor Unite la București, domnul Alfred Moses, și familia ambasadorului Geoană”, a scris în memorii Eugen Mihăescu (Realitatea.net). Mircea Geoană este un colaborator al SIE, dar și un instrument al americanilor.

Fostul Ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, spunea despre George Simion că a fost trimis în Moldova de Florian Coldea și că acolo liderul AUR a căzut în plasa serviciilor rusești. O explicație pentru ascensiunea lui Simion ar putea fi apartenența sa ca rezident al serviciilor, ceea ce îi poate aduna voturi din partea minorității rrome. Elena Lasconi este bănuită că ar avea legături cu SRI-ul. Nicolae Ciucă, militar de carieră, are legături cu Direcția de Informații Militare prin soția sa, dar nu este un rezident al serviciilor. Kelemen Hunor este bănuit că are legături cu SRI-ul, astfel explicându-se parcursul său politic. Cristian Diaconescu pare împins la înaintare, având în vedere că a candidat la numeroase posturi publice, din domenii diferite. Dosarul său este ținut secret și este foarte suspect faptul că a fost folosit ca marionetă în diferite circumstanțe.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro