Românii și școlile lor din Ucraina: PUTEM SĂ NE DĂM CU CAPUL DE PEREȚI, CĂ TOT NU NE VOM BUCURA DE DREPTURILE CE NI SE CUVIN

Expresia că putem să ne dăm cu capul de pereți am auzit-o încă în 2017, când comunitatea românească din Ucraina a protestat contra articolului 7 care limita predarea în limba română în instituțiile de învățământ mediu general. De fapt, la început comunitatea, prin liderii ei, a cerut respectuos și argumentat modificarea acestui articol, apoi, la Cernăuți, a ieșit la un pașnic protest în fața Administrației Regionale de Stat. Răspunsul autorităților a fost că totul se face pentru binele și viitorul luminos al copiilor români. Și acum, tot de dragul acestui „bun viitor”, în virtutea reformei învățământului liceal în Ucraina, Consiliul Regional Cernăuți, contrar voinței și demersurilor argumentate ale comunității românilor din regiune, a votat decizia să rămână numai 4 licee cu predare în limba română și 9 mixte. Așadar, potrivit informației de pe pagina Consiliului Regional, în regiunea Cernăuți a fost aprobată rețeaua liceelor academice (clasele X–XII), care vor funcționa pe profiluri specializate. În această rețea, 4 unități vor funcționa integral, iar 9 parțial, în limba română. Autoritățile explică, bunăoară, că respectiva decizie are la bază realitatea demografică și accesibilitatea teritorială. Însă, îmi sunt cunoscute solicitările câtorva actuale licee de a li se păstra statutul, din comune cu populație românească, care întrunesc aproape toate condițiile impuse de noua reformă. Citez din articolul publicat pe site-ul Agenției BucPress: „Planul a fost aprobat în ciuda solicitărilor repetate ale comunității românești din regiunea Cernăuți de a suspenda decizia și de a iniția o discuție amplă.

Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, a adus în repetate rânduri în atenția autorităților ucrainene – inclusiv la o întâlnire cu președintele Volodymyr Zelenski – și a experților internaționali o serie de aspecte ale reformei educației care afectează interesele comunității. „Am solicitat mai întâi ca în fiecare comună românească să existe câte un liceu. Ulterior, am solicitat să ni se facă o excepție – nouă, minorității naționale – să putem avea un număr mai mic de elevi în clasă, așa cum li s-a permis comunităților montane”, declară Aurica Bojescu pentru BucPress. Este vorba de reducerea prin excepție a numărului minim de elevi pentru înființarea unui liceu, până la 25 de elevi pe clasă. Propunerile comunității românești din Ucraina au fost înmânate reprezentanților Uniunii Europene, Consiliului Europei, Directoratului General pentru Extinderea UE, precum și Ambasadorului României în Ucraina. În urma acestor solicitări, guvernul a însărcinat autoritățile locale să caute o soluție. După cum vedem, soluția a fost găsită: potrivit Consiliului Regional Cernăuți, se propune ca cele patru licee cu predarea în limba română să fie înființate la Cernăuți, în comunele Hliboca, Ostrița și Herța, iar cele 9 licee mixte – în comunele Mahala, Tărășeni, Noua Suliță, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț, Ciudei, Mămăliga. Concretizăm că liceul din comuna Mahala este prevăzut în satul ucrainean Ridkivți (Rarancea), adică sute de copii români, care până acum am învățat în limba maternă, vor fi nevoiți să meargă în localitatea ucraineană, pentru câteva ore de română! Or, nu suntem siguri că celelalte obiecte vor fi predate în limba română. Ca să avem și noi licee cu predarea în limba maternă, ar trebui să ne strămutăm în raionul montan Vijnița, căci pentru aceste comunități s-au făcut excepții, fiind prevăzut câte un liceu academic în fiecare sat.

sursă: activenews.ro