România azi, la 163 de ani de la Mica Unire – Iosefina Pascal, La GOLD FM
Postat de Gold FM Radio pe 24 ianuarie 2022
Autor: Adrian Lambru
Jurnalista Iosefina Pascal a declarat în cadrul emisiunii “Scamatoriile Iosefinei”, de la GOLD FM, că: „Astăzi, în această pierdere a contactului cu realitatea, ajungem să ne încredem în diverși salvatori, diverse idei și să fim manipulați”.
Astăzi, 24 ianuarie, în loc să se vorbească de însemnătatea acestei zile și despre problemele reale ale românilor, în spațiul public s-ar vorbi excesiv despre George Simion și faptul că a fost stropit cu cerneală, potrivit Iosefinei Pascal. Asta l-ar asemui pe co-președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) cu alți șefi de stat din România și din lume prin asemănarea întâmplării.
„Racțiile oamenilor simpli, dar și ale politicienilor, evocau faptul că George Simion se aseamănă cu Băsescu, cu Iliescu, cu Constantinescu, cu Macron, cu Bush sau cu Johnson. Asta doar pentru că la o manifestație a fost împroșcat cu ceva pe față. Însă George Simion nu e șef de stat, e un simplu deputat. Dacă și-a înscenat singur treaba asta, e un om genial” – susține jurnalista GOLD FM.
Nimeni precum Cuza: „Alesul vostru vă dă azi o nouă Românie!”
Politicienii care pe data de 24 ianuarie au transmis urări de bine și mesaje românilor cu ocazia Micii Uniri ar fi aceiași care nu au făcut nimic pentru prosperitatea acestei țări sau pentru cetățenii ei în ultimele decenii, conform Iosefinei Pascal. „La 163 de ani distanță, faptul că politicienii vorbesc despre George Simion împroșcat cu cerneală alimentează acest tren al AUR-urului, ci nu îl estompează, așa cum și-ar dori ei de fapt” – a adăugat aceasta.
Iosefina Pascal a făcut la GOLD FM o trecere în revistă a unor reforme pe care le-a făcut Alexandru Ioan Cuza la scurt timp după înfăptuirea unirii Moldovei cu Țara Românească de la 24 ianuarie 1859:
- 1860: înființarea Universității din Iași, prima din România
- 1861: definitivarea reformei fiscale
- 1863: legea seculaziării averilor mănăstirești (adică 25,6% din suprafața agricolă a țării)
- 1864: legea rurală (reforma agrară în care cca. 460.000 de familii au fost împropietărite cu cca. 1,8 milioane de ha)
- 1864: legea instrucțiunii publice (reforma școlară în care sunt organizate învățământul secundar și universitar)
- 1864: adoptarea, după model francez, a Codului Civil, Codului penal și a celui comercial.
Șpaga. Sfârșit de secol XIX – 2022
Codul Penal adoptat de România sub Alexandru Ioan Cuza, unul dintre cele mai moderne din Europa la acea vreme, menționa foarte clar pedepsirea corupției. De asemenea, exista un mare interes pentru recuperarea prejudiciilor. Dacă un funcționar public era prins că a luat șpagă, banii erau recuperați și folosiți în scop caritabil sau în investițiile altor instituții.
„Astăzi, banii se iau și se duc la fondul de stat, adică se iau dintr-o parte pentru a se da în alta” – spune Iosefina Pascal. „De exemplu, situațiile când primarii primesc dedicații în bani de la partidul sau partidele care se află la putere. Banii recuperați din șpăgi nu se folosesc astăzi în beneficiul românilor, ci sunt puși bine la ciorap de către cine trebuie”.
Emisiunea “Scamatoriile Iosefinei”, moderată de Iosefina Pascal, se difuzează de luni până joi, la Gold FM, de la ora 16. Înregistrările integrale pot fi urmărite pe paginile de YouTube și Facebook ale Radio Gold FM România.
