Mega: E impardonabil ca din lista canonizaților BOR să lipsească Valeriu Gafencu sau Calciu Dumitreasa, Arsenie Papacioc ori Iustin Pârvu

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, părintele Ciprian Mega a prezentat problemele evenimentului de canonizare a 16 personalități duhovnicești de către Sfântul Sinod.

A șocat în ultima perioadă un eveniment de la nivelul Sfântului Sinod, care a decis canonizarea a unui număr aparent prea mare de personalități din interiorul ortodoxiei, a unor persoane care au avut legături cu fosta Securitate, respectiv a impresionat negativ absența unor nume de răsunet în ortodoxie (cum ar fi inclusiv Părintele Calciu Dumitreasa) de pe lista de canonizare. Peste nedumeririle presei și ale ortodocșilor legate de aceste propuneri de canonizare s-a adăugat și contestarea acestui eveniment din partea Institutului Elie Wiesel. Institutul Elie Wiesel ar fi condamnat canonizarea părintelui Stăniloaie din cauza trecutului legionar. „Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România «Elie Wiesel» (INSHR-EW) ia act cu mâhnire de decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie 2024 de a include pentru aprobarea canonizării, act premergător proclamării acestora prin tomosurile sinodale în 2025, a unor clerici care au exprimat opinii antisemite sau au promovat curentul toxic legionar, în anii ’30 și ’40”, se arată într-un comunicat al institutului, emis miercuri.

Canonizările, adică recunoașterea oficială a sfințeniei unor personalități duhovnicești din istoria recentă a Bisericii, reprezintă cea mai importantă mișcare pentru recuperarea demnității românești, consideră Părintele Ciprian Mega. Nu a existat niciun alt moment de o asemenea intensitate după Revoluție. „Numărul aparent mare de sfinți canonizați vine după o lungă perioadă de așteptare, de ezitări și de lipsă de demnitate, pentru că acești oameni, o parte dintre ei, care au trecut de multă vreme în veșnicie, trebuiau canonizați până acum. Răspunsul pe care Patriarhia l-a dat interpelării obraznice a Institutului Elie Wiesel (prin care se vede că Patriarhia a ieșit din era domnului Bănescu, pentru că este un răspuns admirabil) arată un curaj care mă bucură. Un asemenea curaj sfânt l-a mai avut Sfântul Sinod doar în 1937, când a condamnat Masoneria”, a declarat Părintele Ciprian Mega.

Redăm aici comunicatul BOR, publicat ca răspuns la acuzațiile INSHR-EW:

„Având în vedere comunicatul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel, referitor la canonizările Părinților Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu și Dumitru Stăniloae, Biroul de Presă al Patriarhiei Române face următoarele precizări:

a) În lumina principiilor libertății religioase și autonomiei bisericești cuprinse atât în legislația internațională (Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 18), cât și în cea națională (Constituția României, art. 29; Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor), Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza și a se pronunța, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce privește canonizarea unor persoane din Patriarhia Română.

În cadrul procesului de canonizare, Biserica Ortodoxă Română desfășoară o activitate de cercetare minuțioasă a vieții persoanelor propuse prin raportare la modul în care acestea și-au schimbat viața. Procesul de canonizare constă exclusiv în recunoașterea sfințeniei pe baza dovezilor consistente și mărturiilor credibile. Astfel, în cazul trecerii fiecărei persoane în rândul sfinților (canonizare) s-a ținut cont de mai multe criterii canonice, istorice și pastoral-misionare din care reținem următoarele:

1. Viața sa curată și sfântă;
2. Mărturisirea dreptei credințe până la sfârșitul vieții;
3. Aspru nevoitor, împodobit cu multe virtuți;
4. Dragostea și spiritul de jertfă manifestat față de cei aflați în nevoie;
5. Mărturisitor al lui Hristos în temnițele comuniste;
6. A dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni;
7. S-a bucurat de o cinstire constantă din partea credincioșilor.

b) Menționăm, de asemenea, că unii sfinți care sunt cinstiți în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieții, atitudini și gesturi greu de înțeles sau contrare chiar învățăturii creștine, însă Biserica ia în considerare schimbarea vieții păcătosului și, mai ales, modul în care și-au încheiat viața, fără însă ca, prin această atitudine, să fie încurajate (sanctificate) anumite derapaje pe care respectivele persoane le-au avut în timpul vieții.

Așa cum observăm din exemplele Sfântului Apostol Pavel, al Sfintei Maria Egipteanca sau chiar din cel al Sfântului Proroc și Împărat David, chiar și sfinții au avut unele căderi, de aceea trebuie să privim în special la cum și-au încheiat viața – adică la o înaltă măsură a desăvârșirii –, nu doar la greșelile sau păcatele săvârșite pe parcursul existenței lor pământești. De altfel, aceasta este și mărturia Sfintei Scripturi: ‘Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare-aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința’ (Evrei 13, 7).

Precizăm pe această cale și faptul că Biserica Ortodoxă Română se delimitează public de orice afiliere ideologică sau politică partinică, invitând totodată la dialog orice persoană interesată de studierea vieților persoanelor canonizate.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române”

Preotul Ciprian Mega și-a exprimat opiniile cu privire la colaborarea unora dintre personalitățile duhovnicești canonizate cu Securitatea, dovedite că au semnat angajamente cu această instituție comunistă: „Așa cum sesizarea de fond a Institutului Elie Wiesel este reală, printre cei canonizați sunt unii care au fost membrii ai Mișcării Legionare sau simpatizanți. S-a precizat foarte clar și în comunicatul Patriarhiei că nu pentru simpatiile politice au fost canonizate aceste personalități duhovnicești ale Bisericii. De altfel, nimic de pe lumea aceasta nu-l poate ține pe om departe de Împărăția lui Dumnezeu dacă omul își dorește această Împărăție, nici măcar trecutul persoanele. Canoanele Bisericii, disciplina clară și atent construită, moștenită de la părinții Bisericii și de la Sinoadele în care aceștia s-au sfătuit, limitează accesul omului la diferite slujiri în Biserică. Bunăoară, nu poți deveni preot sau ierarh dacă ai anumite impedimente pe care canoanele le semnalizează, ele ținând de trecutul vieții tale. Dar sfânt poți deveni; nu există un impediment care să nu-l lase pe om să devină sfânt. În această cheie a trecutului politic incriminant pot fi citite și angajamentele cu Securitatea semnate de doi dintre cei canonizați, dar și trecutul legionar. Apartenența politică marchează o etapă a vieții unui om, dar sfințenia, după ce se cântărește perspectiva întregului, pune preț pe ultimele clipe ale vieții omului, pe starea în care acela și-a încheiat viața, după ce a luptat cu păcatul și cu patimile”.

Latura nefericită a lucrurilor este tocmai absența de pe lista de canonizare a multor personalități duhovnicești care au marcat arealul spiritualității și gândirii ortodoxe. „În acest context de mare intensitate pentru neamul nostru, consider impardonabil ca de pe lista de canonizare să lipsească în primul rând Valeriu Gafencu, cel dintâi dintre mărturisitorii din perioada comunistă care a trezit evlavie în sufletele credincioșilor români. Este de-a dreptul rușinos ca din lista aceasta a mărturisitorilor din perioada comunistă să lipsească numele reprezentativ al disidenței anti-comuniste: Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa, părintele tinerilor și ocrotitorul pribegilor în diaspora. Din lista aceasta nu puteau lipsi doi oameni care au ținut într-o oarecare decență poporul acesta, în perioada de tranziție, nu doar politică și economică, ci și spirituală; mă refer la Părintele Arsenie Papacioc și Părintele Iustin Pârvu”, a evidențiat Ciprian Mega. Fără aceste personalități, lista de canonizare este incompletă, iar momentul recuperării identității românești este eșuat pe jumătate, a concluzionat Părintele Ciprian Mega.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro