„Geopolitica Noii Lumi”: Daria Gușă și Adrian Severin, despre războiul din Iran și fragilitatea interdependenței globale. Lecțiile dure pentru România

Autor: Oana-Medeea Groza

În prima emisiune „Geopolitica Noii Lumi” din noul sezon, din anul 2026, difuzată de Radio Gold FM, Daria Gușă și Adrian Severin au vorbit despre consecințele economice ale războiului din Iran, generate pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz, dar și despre beneficiile și vulnerabilității unei lumi construite pe interdependență.  

Războiul din Iran și blocarea temporară a Strâmtorii Ormuz au scos la suprafață, poate mai clar ca oricând, fragilitatea lumii globalizate, dată de dependențele pe lanțurile de aprovizionare globale, cu efecte imediate în Europa, Africa și Asia. În acest context global tensionat, nu scapă nici România de efectele devastatoare ale scumpirii carburanților, într-o economie internă deja în colaps. Adrian Severin a subliniat, fără echivoc, că România este foarte dependentă de lanțurile globale de aprovizionare. Această dependență nu vine doar din lipsa unor resurse interne suficiente, ci mai ales din industrializarea slabă, care obligă România să importe produse finite, din exportul de resurse brute (lemn, petrol, gaze), urmat de reimportul lor procesat, dar și din dezechilibrul comercial cu state precum China, unde România exportă puțin și importă mult. De pildă, România exporta cândva locomotive electrice în China, iar astăzi a ajuns să cumpere locomotivele românești vechi, recondiționate de chinezi.

Profesorul Adrian Severin a explicat, însă, faptul că globalizarea s-a petrecut ca fenomen natural, organic, devenit o politică de putere. Dar, inițial, globalizarea a pornit și s-a accelerat pe fondul progresului tehnologic, al diviziunii naturale a muncii și din nevoia de eficiență economică. În timp, însă, globalizarea a devenit și un proiect politic, promovat inițial de SUA pentru a sparge protecționismul imperiilor coloniale. Liberalizarea comerțului, circulația capitalurilor și libertatea de mișcare au creat „un mare sat global”. Uniunea Europeană este exemplul cel mai avansat al acestei logici: un spațiu în care bunurile, serviciile, capitalurile și persoanele circulă liber. Timpul dependenței a trecut, iar acum am intrat într-o epocă a interdependenței. Această interdependență a adus beneficii evidente, precum: accesul la produse ieftine și de calitate, diversitatea culturală, mobilitatea crescută și o accelerare a progresului tehnologic. Dar, totodată, s-au creat și vulnerabilități majore. Societățile moderne depind de câteva lanțuri critice pentru energie, hrană, medicamente, armament, minerale rare, iar blocarea unui singur nod, precum strâmtoarea Ormuz sau Bab‑el‑Mandeb, produce efecte globale imediate. Chiar dacă România nu importa direct petrol iranian, simpla reducere a ofertei mondiale a dus la scumpiri care au afectat întreaga economie. În ultimii ani, aceste lanțuri au fost militarizate; conducte au fost sabotate, rute maritime au fost blocate, iar sancțiunile economice au devenit arme geopolitice. Renunțarea la petrolul rusesc, de exemplu, a rupt un lanț stabil și a obligat Europa să cumpere gaz lichefiat american, mult mai scump, ceea ce a afectat direct nivelul de trai. În același timp, China a ajuns să controleze majoritatea lanțurilor de aprovizionare pentru tehnologiile verzi și pentru metalele rare, iar Rusia rămâne singurul exportator major de hidrocarburi capabil să livreze constant și la prețuri competitive, chiar și în condiții de conflict.

În fața acestor realități, Europa continuă să caute soluții alternative, precum acorduri comerciale cu Australia sau MERCOSUR, deși tehnologia de extracție a metalelor rare în afara Chinei este mult mai scumpă, iar îngrășămintele agricole provin în proporție covârșitoare din Rusia, China și Orientul Mijlociu. Criza globală a îngrășămintelor, abia discutată în România, este deja un subiect major în restul lumii. O întrebare esențială apare inevitabil: de ce Europa rupe relațiile cu statele de care depinde și cultivă relații cu state de care nu are nevoie vitală? Dr. Adrian Severin explică faptul că nu economia dictează aceste decizii, ci logica puterii. Occidentul a transformat politica externă într‑un discurs moralizator, în care statele sunt împărțite în „bune” și „rele”, iar sancțiunile sunt justificate prin argumente etice. Temele acestea de moralitate sunt false, sunt induse cu caracter diversionist, pentru că moralitatea este subiectivă, iar etica este înlocuită cu judecăți absolute care blochează dialogul. Această moralizare a relațiilor internaționale duce la radicalizare, la ruperea lanțurilor economice și la decizii care afectează direct populația. Statele occidentale, în special SUA, Marea Britanie și Franța, par să fie ghidate de obsesia de a fi mai puternice decât ceilalți, chiar cu prețul sacrificării propriilor avantaje economice. În loc să urmărească bunăstarea cetățenilor, urmăresc puterea pentru putere, iar această logică se întoarce împotriva lor.

Alternativa propusă este una de realism și solidaritate, nu izolarea, nu ruperea lanțurilor, nu demonizarea adversarilor, ci o interdependență inteligentă, în care statele colaborează pentru a‑și proteja interesele economice fundamentale. China este dată ca exemplu al unui model în care economia și statul colaborează pentru a menține coerența dezvoltării, fără a transforma globalizarea într‑un instrument de dominație. România se află la intersecția acestor tensiuni. Este dependentă de energie, de îngrășăminte, de tehnologie și de rute comerciale, dar este prinsă într‑o logică geopolitică ce îi subminează interesele economice. Pentru a înțelege de ce nivelul de trai este afectat, de ce prețurile cresc sau de ce anumite industrii se prăbușesc, trebuie să înțelegem geoeconomia României și modul în care deciziile politice influențează lanțurile globale de aprovizionare. Doar astfel putem înțelege de ce, în epoca interdependenței, securitatea economică a devenit mai importantă decât securitatea militară pentru viața de zi cu zi a cetățenilor.

Emisiunea „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă, poate fi urmărită lunar, vinerea, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar și pe platforma goldtv.ro