Dr. Sarafoleanu: Știința medicală poate lupta cu transumanismul, industria de profil îl deservește

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, prezentată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, prof. univ. dr. Dorin Sarafoleanu a analizat perspectivele asistenței medicale în condițiile trecerii medicinei de la știință la industrie, respectiv involuția gândirii și a vieții socio-culturale în ultimele decenii, ce anume am pierdut și dacă vom putea recupera ceva.

Profesorul Dorin Sarafoleanu a recomandat alimentația naturală ca fiind cea mai benefică pentru sănătate, aceasta contribuind la întărirea imunității și la alungarea bolilor. Această alimentație naturală este bazată pe consumul de carne periodic, de 2-3 ori pe săptămână, pe consumul cu preponderență a fructelor și legumelor, la care se adaugă efortul fizic frecvent. Românii dintotdeauna au știut cum să combine alimentele produse pe pământurile roditoare și din fermele sănătoase ale țării în așa fel încât să nu facă excese.

Acum, însă, suntem acaparați de un fenomen caracteristic acestui capitalism violent, consumerist, care împinge oamenii spre a vrea tot mai mult, comportament care reprezintă un real pericol pentru sănătatea globală. Din ce în ce mai puține alimente naturale se mai găsesc în alimentația omului modern, fiind înlocuite de produse injectate cu fel de fel de chimicale sau preparate după alte rețete decât cele obișnuite, toți acești factori conducând la boli, cele mai des întâlnite fiind diabetul, bolile de ficat, tensiunea arterială, obezitate, cancer și altele. Profesorul Dorin Sarafoleanu a avertizat că dacă nu se va face ceva în privința industriei fast food, nu vom avea un viitor prea strălucit în materie de sănătate.

Totodată, acesta a amintit despre încercarea unora dintre savanții progresiști de a produce carne artificială care s-a dovedit a fi chiar de câteva ori mai poluantă decât un anumit număr de vaci, avertizând că și această tendință ar trebui stopată din fașă: „Îndepărtarea de natură duce la disoluția ființei umane, duce la o serie întreagă de manifestări care aduc a distopie, ceea ce înseamnă pericol pentru propria noastră specie”.  

Jacques Attali a realizat un studiu în care a legat în mod cauzal alimentația de tip fast food cu apariția unor boli care duce mai departe la un profit multiplicat al industriei farmaceutice, determinând transformarea medicinei într-o industrie. Această teorie studiată de Jacques Attali a fost dezvoltată în două dintre cărțile sale, una dintre ele fiind „Istoria alimentației”. Prof. univ. dr. Dorin Sarafoleanu consideră că sănătatea naturii în directă corelație cu sănătatea indivizilor trebuie să primeze. În momentul în care omul a uitat să aibă grijă de natură, el s-a autocondamnat la moarte.

„Ei au neglijat în toată filosofia lor și în toate cercetările lor să plaseze omul în mijlocul naturii, din care omul se trage și fără de care omul nu poate supraviețui și nu poate trăi. Acum asistăm la un cancer al apelor, pentru că în oceane este mai mult plastic decât pești, în păduri, pe lângă faptul că se defrișează, există o serie întreagă de boli ale plantelor. Cancerul acesta al naturii, suferința naturii, bolile naturii merg mână în mână cu suferința oamenilor. Dacă nu mai avem lucruri sănătoase din care să ne tragem alimentația și seva, este normal să devenim o societate de oameni bolnavi, care au nevoie de tratamente medicale.”

Omenirea se confruntă în acest moment cu mai multe provocări ce vin în valuri. Medicul Dorin Sarafoleanu a enumerat câteva dintre acestea: crearea embrionilor din celule stem și posibilitatea de a folosi această descoperire în scopuri negative (clonarea pentru a crea efective de războinici sau de răufăcători care ar putea distruge echilibrul planetei), himerizarea și posibilitatea de a se efectua transplanturi de organe prin intermediul tehnologiei de printare 3D, dezvoltarea chirurgiei și medicinei robotice care pot conduce, prin intermediul biochip-urilor, la o monitorizare permanentă a oamenilor, creșterea numărului de boli cronice, preconizându-se că în următorul deceniu de la 350 de milioane de boli cronice se va ajunge la un număr de 5 ori mai mare ș.a.m.d.

Mai există un fenomen cu care se confruntă România, și anume lipsa dotărilor din spitale și din unitățile medicale. Problema nu ar fi neapărat aducerea de noi tehnologii, problema este lipsa unui cadru potrivit în care să funcționeze eficient noile tehnologii. Realitatea tristă din spitalele din țară este că infrastructura în sine nu permite o evoluție rapidă, ceea ce duce și la repulsia medicilor tineri care studiază ani la rând pentru a ajunge într-un final deznădăjduiți în fața lipsurilor din spitale care nu îi lasă să profeseze corespunzător. Și acesta este un motiv pentru care ne confruntăm cu un exod al medicilor către țările mai dezvoltate.

Tehnologia prea avansată, pe lângă avantajele imense pe care le are, poate duce, printre altele, și la atrofierea unui „mușchi al curiozității”, medicii pierzându-și pasiunea pentru cercetare, pentru a înțelege mecanismele organice și cauzele reale care au dus la apariția unei afecțiuni și bazându-se prea mult pe verdictul oferit de inteligența artificială.

Medicina ca știință reprezenta un pericol pentru strategia de tip transumanist, în timp ce medicina ca industrie reprezintă chiar un aliat al transumaniștilor. Singura soluție ar fi solidarizarea tuturor minților luminate din medicină, dar și a celor din toate celelalte domenii de activitate, cu scopul bine definit de a stopa această nebunie transumanistă și de a redobândi firescul.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro