Cine va finanța reconstrucția Ucrainei?

Într-un context internațional tot mai incert și pe fondul reducerii sprijinului american, Roma găzduiește o conferință crucială dedicată reconstrucției Ucrainei. Timp de două zile, lideri politici, instituții internaționale și peste 2000 de companii discută mobilizarea resurselor financiare necesare pentru refacerea unei țări devastate de război. Cu daune estimate la 176 de miliarde de dolari și un plan de reconstrucție care ar putea costa peste 500 de miliarde în următorul deceniu, Ucraina își joacă una dintre cele mai importante cărți: atragerea capitalului privat străin. Conferința reprezintă totodată un moment de afirmare politică pentru gazda evenimentului, Giorgia Meloni, care mizează pe implicarea Italiei într-un efort global de reconstrucție și solidaritate, scrie Le Figaro

O serie de aproximativ cincisprezece lideri internaționali, alături de numeroși actori din sectorul privat, urmează să participe joi și vineri la o conferință dedicată sprijinirii Kievului în efortul de reconstrucție a țării, într-un moment în care sprijinul american începe să slăbească.

Încă din 2022, imediat după lansarea invaziei pe scară largă de către Rusia, conferința de la Lugano stabilise deja metodele, prioritățile și principiile reconstrucției Ucrainei. Alte două conferințe au avut loc ulterior, la Londra în 2023 și la Berlin în 2024. „Deși inițial cea de-a treia conferință trebuia să se desfășoare în Estonia, Giorgia Meloni a ținut ca ea să aibă loc la Roma”, subliniază Emidio Diodato, profesor la Universitatea pentru Străini din Perugia. Italia, care fusese exclusă din negocierile acordurilor de la Minsk în 2014, și-a menținut sprijinul ferm față de Ucraina, în ciuda apelurilor venite din toate direcțiile – din partea catolicilor, alegătorilor Ligii sau foștilor comuniști – de a opri livrările de arme către Kiev. În acest context tensionat, găzduirea conferinței pentru reconstrucția Ucrainei reprezintă pentru Giorgia Meloni, care va deschide reuniunea împreună cu Volodimir Zelenski, o oportunitate de a-și reafirma angajamentul. Și de a arăta că acest sprijin rămâne larg împărtășit, având în vedere participarea a circa cincisprezece șefi de stat și de guvern, alături de 40 de organizații internaționale și aproape 2000 de companii.

Contextul nu este însă foarte favorabil. În timp ce procesul de pace – sau măcar perspectiva unui armistițiu – nu pare să avanseze, în condițiile în care Moscova își intensifică atacurile aeriene, reconstrucția propriu-zisă a țării nu este, deocamdată, o realitate concretă. Întrebat dacă fondurile vor veni abia după semnarea unui acord de pace, Tymofiy Mylovanov, președintele Școlii de Economie din Kiev și fost ministru ucrainean al economiei, explică: „Au fost deja anunțate numeroase proiecte, inclusiv în afara cadrului conferinței.” De altfel, „ne aflăm într-un război care riscă să dureze, dar deja se observă o anumită maturitate în proiectele de investiții – acestea sunt mai bine structurate, iar un număr tot mai mare de companii sunt pregătite să încheie parteneriate în Ucraina”, adaugă el.

„A venit momentul să investim în Ucraina”

Pagubele suferite de Ucraina, estimate de Banca Mondială la sfârșitul anului 2024, sunt uriașe: 176 de miliarde de dolari, adică mai mult decât întreg PIB-ul ucrainean. Distrugerile afectează 33% din locuințe, 21% din infrastructura de transport și 12% din sectoarele minier și energetic. Banca Mondială estimează că planul de reconstrucție pe o perioadă de zece ani ar necesita investiții în valoare de 524 de miliarde de dolari. O sumă colosală, mai ales că obiectivul nu este doar refacerea, ci reconstruirea într-un mod mai bun decât înainte, în spiritul principiului „Reconstruim mai bine” („Building Back Better”) stabilit la Lugano. În prim-plan se află, desigur, integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Având în vedere amploarea ambiției, este evident că resursele de investiții ale Ucrainei vor fi insuficiente. De aceea, este nevoie de un sprijin masiv din partea capitalului privat străin.

O bună parte din conferință va fi dedicată convingerii companiilor străine că „a venit momentul să investească în Ucraina și că există instrumente de atenuare a riscurilor, precum și avantaje fiscale considerabile pentru cei care, de exemplu, investesc în parcuri industriale ucrainene”, după cum rezumă Institutul de Studii de Politică Internațională. Același lucru este valabil și pentru cei care investesc în infrastructură, mai ales că, pentru a atrage capital privat străin, Parlamentul ucrainean a adoptat o lege privind parteneriatele public-private.

Deocamdată, 60% dintre proiectele aflate în discuție sunt finanțate prin fonduri europene, în timp ce contribuția americană reprezintă mai puțin de 10% din sumele menționate.
„Dacă până în 2021 investițiile străine directe în Ucraina ajungeau la 7,8 miliarde de dolari pe an, în 2022 au scăzut la 3,5 miliarde de dolari”, explică Maksym Fedoseienko, director de proiecte strategice la Școala de Economie din Kiev. „Estimăm că, după încheierea păcii, aceste investiții ar putea urca până la 10 miliarde de dolari anual.” Chiar și așa însă, suntem departe de cele 524 de miliarde necesare.

Își vor respecta aliații Ucrainei angajamentele? Cine va furniza fondurile pentru reconstrucție? „În prezent, 60% dintre proiectele în discuție provin din fonduri europene, iar americanii reprezintă mai puțin de 10% din sumele evocate”, reiterează Fedoseienko. O temere majoră planează asupra conferinței de la Roma: ca decizia fondului american BlackRock de a renunța la proiectul de strângere de fonduri pentru reconstrucția Ucrainei să nu descurajeze și fondurile europene să se implice.

Participanții la conferință speră ca promisiunile de angajament să depășească cele 16,5 miliarde de euro semnate la conferința de la Berlin. Mai ales că Uniunea Europeană urmează să anunțe crearea unui fond de investiții directe în Ucraina în valoare de 100 de miliarde de euro, care urmează să fie distribuiți pe parcursul a șapte ani.

Rămâne însă o întrebare de fond, pe care toată lumea pare să o ignore: ce se va alege de acest program dacă, în cele din urmă, Moscova va reuși să recupereze cele patru regiuni pe care Vladimir Putin le revendică?

sursă: Le Figaro