Prin noi înșine?

Autor: Adrian Lambru

Joi, 25 noiembrie, PNL și PSD și-au unit destinele în fața Marelui Alb de la Cotroceni printr-un jurământ tare și răspicat. În plan secund trece UDMR-ul care, oricum ar da-o, tot în vreo coaliție nimerește. Ei bine, invitați să privească au fost toți românii, căci marele dineu a fost dat pe toate posturile de televiziune.

Tot electoratul a putut vedea mândra cununie. Același electorat care, în ultimul deceniu, a votat cu PNL să scape de PSD și viceversa. Acum s-a ajuns în punctul în care nu mai există scăpare.

Legarea aceasta de destine pe următorii trei ani mai poartă numele și de rotativă guvernamentală, pe model israelian. Interesant, zic eu! Dacă nu ne omoară Omicron până atunci, vom trăi și vom vedea cum liberalii și social-democrații își împart treaba… sau ciolanul, după caz.

Astăzi este ultima zi de toamnă. Mâine este Ziua Națională și prima zi de iarnă, o perioadă care se anunță foarte grea, dar nu pentru guvernanți, ci pentru românii confruntați cu măsurile pandemice ale lui Arafat și cu niște prețuri ce nu se opresc din crescut. Până acum, promisiunile au sunat bine. Ca de obicei, practica ne omoară!

Ne vom axa în rândurile următoare pe Partidul Național Liberal și pe faptele sale care l-au adus în această criză de identitate. Material avem destul, căci a fost principala formațiune politică din țară în ultimul an, chiar dacă a ieșit pe locul al doilea la alegerile parlamentare din decembrie 2020.

„Revoluția” – de unde a început totul

Încă din primăvara acestui an, se știa faptul că 2021 va fi an electoral pentru președinția Partidului Național Liberal. Evident era faptul că Ludovic Orban, președinte în funcție în acea perioadă, va candida pentru un nou mandat. O surpriză a fost atunci când Florin Cîțu a anunțat oficial că va fi pe listele de vot pentru șefia partidului: „PNL are nevoie de un suflu nou”, declara premierul la sfârșitul lunii mai. La început, Ludovic Orban vedea în acest fapt „o competiție frumoasă”. Acesta susținea „că PNL este un partid cu resursă umană puternică și capabil să asigure buna guvernare.”. După ce l-a pus prim-ministru în decembrie, acum novicele se întoarce împotriva sa.

Presa a început să îl contrazică atunci pe Orban. Jurnalistul Ion Cristoiu, de exemplu, era de părere că tocmai ce se anunțase „revoluția” în PNL. Florin Cîțu, care a intrat în PNL pe post de tehnocrat în 2016, voia să îi ia postul unui veteran al partidului, care era membru încă din 1992. Publicistul preconiza încă de la începutul verii că această cursă electorală nu va fi deloc una „pașnică”.

Din toate aceste discuții, opinii și declarații, oare ce a înțeles electoratul? Partidul pe care l-a votat în alegerile parlamentare din 2020 nu mai e bun? Ce percepție are electorantul PNL, dar nu numai, despre identitatea partidului? Trebuie schimbat ceva? Ce anume? Și ce reprezintă această schimbare?

„Haosul” – un alt cuvânt pentru campanie electorală

Disensiunile dintre cei doi candidați au început atunci când nume mari din partid, dar și filiale PNL din țară, au început să-și afirmea susținerea pentru unul dintre ei. Rând pe rând, atât Florin Cîțu cât și Ludovic Orban și-a format câte o echipă. Subiectul a fost unul atât de mediatizat, încât în fiecare zi aflam de la știri că încă o filială sau încă un penelist s-a alăturat unuia dintre cei doi. Asta pe fondul unei pandemii, care, aparent, ar fi trecut pe locul doi pentru principalul partid de guvernare din România.

Oricum, pandemia ar fi fost învinsă, potrivit președintelui Iohannis. „Campania de vaccinare a fost un succes, practic am oprit pandemia”, declara Klaus Iohannis în luna iunie.

Procesul de mediatizare excesivă a campaniei electorale din interiorul PNL a continuat și în luna iulie. Se observă o schimbare de strategie a lui Ludovic Orban: propune o orientare conservatoare, bazată pe biserică, familie, drapel și sat. „Noi suntem un partid care este născut din fibra poporului român, un partid care ţine cont de toată matricea componentă a personalităţii României, noi trebuie să fim partidul care are forţa şi capacitatea de a apăra fiecare român, indiferent unde este el, că este în România sau că trăieşte în orice ţară din Europa sau din lume”, susținea Orban în timpul vizitei făcute la filiala PNL Bacău.

Se pare că acest discurs nu l-a ajutat foarte mult. Sau liberalii pur și simplu nu trag spre patriotism și religie, căci poza cu el, rămânând singur pe scaun în timp ce toți pleacă lângă Florin Cîțu, spune foarte multe despre divizarea și instabilitatea liberalilor de la acel moment.

În acea perioadă se conturase deja o majoritate în jurul premierului, iar șansele de câștig ale lui Orban deveneu din ce în ce mai mici.

Clar era și faptul că interesele politice erau peste interesele românilor. În ochii votanților, Partidul Național Liberal se afla în declin. Asta se observase și într-un sondaj INSCOP publicat la jumătatea lunii iulie. PNL se afla pe poziția a doua, sub Partidul Social Democrat. Liberalii înregistrau o scădere de 1% – de la 27,7% în mai 2019, la 26,6% în iunie 2021. Președintele Strategic Thinking Group, Remus Ștefureac, susținea că „în mod normal, în primele 6-12 luni după preluarea guvernării, partidele aflate la putere ar fi trebuit să aibă scoruri semnificativ mai mari decât cele obținute în alegeri. Situația este însă diferită, partidele aflate la putere având o intenție de vot similară sau chiar sub votul de la alegerile din urmă cu 7 luni. Explicațiile sunt mai multe de la climatul de neîncredere determinat de pandemie, până la sincopele activității guvernamentale.”.

Punctul culminant – visul american și dosarul incriminatoriu

La data de 11 august 2021, publicația Flux24 relatează faptul că Florin Cîțu ar fi fost încarcerat 2 zile în SUA pentru condus sub influența alcoolului sau drogurilor, legislația americană nefăcând diferența între ele. Conform documentului Curții de Justiție din Iowa, orașul unde a făcut premierul studiile, acesta ar fi fost reținut 2 zile în anul 2000 și a primit și o amendă de 1000 de dolari americani.

„Da, acum 20 de ani a fost vorba de conducerea sub influența alcoolului. Am plătit amenda respectivă, o amendă foarte mare. Este contravenție. Am făcut o greșeală acum 20 de ani”, a spus Florin Cîțu. Greșelile tinereții, cum se spunea în presă. Când suntem tineri, toți greșim, nu-i așa?

În mod subtil, acesta îl acuză pe contracandidatul său la funcția de președinte al PNL că ar fi în spatele acestor dezvăluiri: „Este interesant că în patru tururi de scrutin cu PSD nu a apărut această informație, apare acum când este o competiție internă în PNL”. Tot Flux24 scria că „informația este, de altfel, din surse publice” și cu siguranță aceasta este de mult și în posesia autorităților care au decis să îl impună premier.

“În fapt, preşedintele şi fostul prim-ministru au încălcat legea (Legea 90/2001 şi Codul administrativ art. 17), ca să nu mai vorbim de propriile lor declaraţii politice bombastice”, scria Petru Romoșan la acea dată pentru solidnews.ro. Prin afirmații de acest fel, în disputele mediatice apare, deși indirect, președintele Klaus Iohannis, despre care se sria că l-ar fi susținut pe Florin Cîțu, că ar fi omul prin care conduce Guvernul, urmând să preia și conducerea partidului.

Acest dosar al premierului a fost principalul subiect în spațiul public zile bune. Jurnaliștii români au reușit să afle și alte informații. Sorina Mihai, de la Aleph News, face publică fotografia de la arestarea lui Florin Cîțu, au fost aduși specialiști pentru a-și da cu părerea, s-a aflat ce mașină conducea în acea seară Florin Cîțu și multe altele.

Chiar dacă la nivel de partid, acest eveniment nu a avut o mare influență, românii pot rămâne cu ideea că premierul care conduce Guvernul României are un asemenea comportament și își pot pierde încrederea în el. Asta se pare că a afectat imaginea Partidului Național Liberal în fața electoratului. Un sondaj CURS efectuat în septembrie 2021 arată că PNL are din ce în ce mai puține procente când vine vorba de votul românilor. La o lună după apariția informațiilor în spațiul public, PNL coborâse la 19%.

Congresul – La vida es un carnaval

Sâmbătă, 25 septembrie – o zi mult așteptată cu un final previzibil. „Eram sigur că urma un spectacol pe care nu trebuie să-l ratez”, declara jurnalistul Marius Oprea în editorialul său din ziua următoare.

Puțin după ora 10 dimineața, candidatul Florin Cîțu ajunge la Romexpo. „După ziua de azi, PNL va fi mai unit și mai puternic. Congresul va fi organizat impecabil”, susținea acesta. Oare doar dorea să creeze iluzia de stabilitate sau chiar nu avea idee ce urmează?

Se știa de dinainte că la acest congres vor fi prezenți 5000 de delegați, în ciuda pandemiei, despre care nu știm dacă era învinsă sau nu. 5000 de delagați împărțiți în două tabere, cum le-a numit presa. Cum tabăra lui Ludovic Orban era mai puțin numeroasă decât cea a contracandidatului său, trebuia, într-un fel, să se facă auzită.

„Orban, Orban, Orban!” – în acest mod a fost primit președintele României, Kluas Iohannis. Am specificat mai sus că se scria în presă faptul că Iohannis ar fi de partea lui Florin Cîțu în această cursă electorală. Se pare că nu doar presa credea acest lucru. Probe stau faptele. Aceleași scandări au fost făcute atât la discursul lui Iohannis, cât și în timpul adresării lui Florin Cîțu către public.

 Toate acestea sunt transmise în direct la toate televiziunile mari din România. Cetățenii văd ce se întâmplă și se întreabă: „E normal așa ceva?”. Jurnalistul de la România Liberă Laurențiu Mușoiu scria atunci că „nu mai este un secret pentru nimeni că, în România, legile sunt făcute pentru a fi respectate de norod, nu de cei care le concep sau aplică, dar unii țin neapărat să ne spună mereu acest lucru în față.”. Chiar dacă foarte mulți români știau asta deja, congresul PNL vine să întărească această ipoteză.

A urmat apoi votarea. Aici, imaginile au vorbit de la sine. Cei 5000 de delagați au uitat de distanțarea fizică și s-au îngrămădit să voteze. Jurnalistul Marius Ghilezan, prezent la congres, scria în editorial că a aflat că voturile ar fi controlate: „Eu îți arăt votul meu, tu mi-l arăți pe al tău și hora e gata. Unii lideri județeni, nesiguri, indică palmarea buletinului de vot. Un oarecare suspus notează voturile câștigătoare. Aparența de democrație e astfel asigurată”.

Să nu uităm, însă, ce se îmtâmplă în curtea Romexpo, unde se serveau mici, pastramă, bere și cafele. La mese, taberele sunt aceleași, nu se amestecă. Aici, Rareș Bogdan i-ar fi spus lui Marius Ghilezan: „2800, la 1800”.

Aparent, acesta ar fi avut dreptate, pentru că Florin Cîțu câștigă alegerile pentru președinție cu 2.878 de voturi. Contracandidatul său Ludovic Orban obține 1.898 de voturi. După afișarea rezultatelor, Orban anunță: „Demisia mea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaților va fi luni, la prima oră, pe masa preşedintelui ales Florin Cîţu”, așa cum anunțase anterior în cazul în care va pierde. Interersantă a fost afirmația „Din momentul de faţă între Ludovic Orban şi Klaus Iohannis nu mai există niciun parteneriat” pentru că accentuează oficial divizarea Partidului Național Liberal, la care se conturase deja o criză majoră de identiate.

O moțiune de cenzură – cum să te înalți sâmbătă și să te prăbușești marți

În urma votului din decembrie 2020 la alegerile parlamentare, s-a conturat o coaliție de guvernare între PNL, USR-PLUS și UDMR. Tensiunile dintre aceste partide au fost vizibile încă de la început, iar la nici jumătate de an, coaliția părea deja șubredă.

Din cauza faptului că nu a avizat proiectul „Anghel Saligny”, ministrul justiției din partea USR-PLUS Stelian Ion a fost demis din funcție de către premier la începutul lunii septembrie. Partidul USR-PLUS a anunțat după acest eveniment că se retrage de la guvernare, toți miniștrii de la acest partid dându-și demisia. Atunci, Florin Cîțu a făcut apel la USR-PLUS să nu iasă de la Guvernare. Asta pentru că știa ce urmeză?

La nicio lună distanță și la scurt timp după congres, Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiunea de cenzură pornită de Partidul Social Democrat în Parlament. Acest fapt a fost posibil prin votarea moțiunii și de către USR-PLUS, care și-a demis propriul guvern. Interesant a fost numărul de voturi – 281 – adică cel mai mare număr de voturi înregistrat la o moțiune de cenzură în România post-decembristă. Adică încă o pată neagră pe Partidul Național Liberal. Era clar că imaginea acestui partid era din nou afectată.

Guvernarea eșuase, iar încrederea românilor în PNL se preconizează a fi în scădere. Un sondaj INSCOP cu părea cetățenilor de dinaintea căderii guvernului poziționeză liberalii pe locul al doilea, cu 21,9%. Directorul Inscop, Remus Ștefureac, a scris atunci pe Facebook: ”Nu stim cum arată după trecere moțiunii, dar putem să facem un exercițiu de imaginație”.

Noiembrie 2021 și alianțele sale – în pat cu „ciuma roșie”

După căderea Guvernului Cîțu, președintele Klaus Iohannis a desemnat pentru funcția de premier două nume, care nu au reușit să formeze un nou Executiv. Prima dată, Dacian Cioloș, din partea USR-PLUS, nu a trecut de votul Parlamentului, iar generalul liberal Nicolae Ciucă și-a depus mandatul.

La începutul lunii noiembrie, la o lună distanță față de căderea Guvernului, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal au votat prin întrunirea Birourilor Politice Naționale să negocieze formarea viitorului Guvern al României. Privind istoria politică a ultimului deceniu, această strategie nu ar fi fost foarte probabilă. Este bine cunoscută rivalitatea dintre aceste două formațiuni politice și a ideilor doctrinare ale acestora.

Se votează cu PSD pentru a se scăpa de PNL și viceversa. Rețeta e veche de când lume. Am ajuns în punctul în care nu mai poți scăpa de niciunul dintre ei. Asta pentru că se rotesc la conducere. Pe prima pagină din ultimul număr al ziarului Cațavencii (24 – 30 noiembrie) scrie mare: „Viața este distractivă cînd te dai pe rotativă”. Iar jos, cu litere mărunte se adaugă: „Guvernul rotativ PNL-PSD-UDMR arată ce distanță mică lasă Iohannis între tovărășie și scuipat”. Cam dur, dar just. Nu cred că cineva poate contrazice asta.

Conducerea PNL a decis în majoritate de voturi să înceapă negocierile cu PSD pentru crearea unei majorități de guvernare. Orban și gașca, rebelii din PNL, s-au declarat împotriva acestei mișcări: „Cîțu a făcut praf PNL și coaliția cu USR, a dus partidul la 10% și l-a făcut nefrecventabil și a preferat un amantlâc cu PSD. Odată făcut pactul cu diavolul de către o conducere nelegitimă, împotriva voinței bazei PNL, toți cetățenii români care au votat PNL trebuie reprezentanți”, declara Ludovic Orban după ședința Biroului Politic Națonal.

Nemulțumit, în aparență de Iohannis și de partid, Ludovic Orban și prietenii au demisionat cu mare fast din Partidul Național Liberal. „De azi, pentru mine, PNL a murit. E adevărat, în pat cu PSD. Sunt în situația extrem de grea de a lua decizia de a intra cu toată forța în opoziție față de acest proiect nociv din România”, declara, iarăși, mâhnit și trist Ludovic Orban. Se anunța o perioadă în care nu mai ocupa nicio funcție de vârf și nu cred că un post de simplu parlamentar îl mulțumea.

În ciuda supărării lui Orban, PNL tot la braț cu PSD este. Au și premier. Pe domn general Nicolae Ciucă. Adrian Severin, fost politicain, susține că acest Ciucă este un om al factorului extern. Acesta a declarat pentru GOLD FM că este sceptic de faptul că avem în prezent un militar în fruntea Guvernului și a explicat cum România a mai întâlnit astfel de cazuri doar în situații de război „Militarul de acum ar putea continua această tradiție. În cazul unui război, Nicolae Ciucă va garanta că România va fi alimentată cu armament fix de unde trebuie, adică din Statele Unite ale Americii”, declara Adrian Severin. Situația actuală dintre Rusia și Ucraina nu se arată tocmai cea mai prietenoasă, ba din contră. Deci, o astfel de ipoteză prezentată de fostul politician nu poate fi exclusă pe deplin.

De restul miniștrilor de la PNL ce să spunem? Că a rămas Vîlceanu pe poziții, doar că la Investiții și Proiecte Europene, același Vîlceanu care nu știa cât e salariu minim în România? Că nu am scăpat de Sorin Cîmpeanu de la Educație, Sorin Cîmpeanu care a gestionat neglijent sistemul de învățământ din România în ultimul an? A spus că „școlile se închid ultimele și se dechid primele”. Inițiativă a fost, dar s-a pierdut pe parcurs. Acum, în noul mandat, vrea să vină cu o reformă a educației. Dar cu România Educată a lui Klaus Iohannis ce s-a întâmplat? Nu e bun proiectul de lucrează domn Cîmpeanu la altul? Și astea sunt doar două nume dintr-un număr de opt miniștri.

Werner – Marele Alb cu pufoaică, jucător de golf pe pârtie

Un personaj mai mult decât esențial al scenei este președintele Klaus Werner Iohannis. Menționez și al doilea prenume pentru a fi recunoscut mai bine, deoarece majoritatea presei numai așa îl amintește de vreo două luni încoace, asta pentru a-i evidenția originile „străineze”. Presa este cu ochii pe Iohannis mai mult ca niciodată și îi evidențiează fiecare gest. Este un fenomen de luat aminte și de analizat de ce jurnaliștii fac asta, dar mai ales trebuie aflat de cine sunt împinși de la spate.

Am avut acum ceva timp întâmplarea cu golful: „Se poate practica la orice vârstă și încurajez pe cât mai mulți să descopere acest frumos sport, care oferă multe satisfacții”, declara Iohannis în luna septembrie. Președintele a făcut o excursie apoi până în Egipt, o țară cu rată de vaccinare mult mai mică decât a noastră (13,7% – verificat duminică, 28 noiembrie). Acum nu ne-a mai spus că e bine să mergem în Egipt, că poate merge oricine. Acolo a fost fotografiat la piramide împreună cu soția, Carmen Iohannis, iar pozele au apărut inițial în Gazeta de Prahova, de unde s-a răspândit în toată media. La începutul lunii noiembrie, Klaus Iohannis a participat la o conferință despre încălzirea globală îmbrăcat într-o geacă de iarnă, într-o pufoaică, pe românește. Toate aceste activități ale președintelui au avut loc în timp ce în România criza politică era în floare.

Ei bine, presa a semnalat toate aceste întâmplări în mod constant și a analizat fiecare detaliu. Românii au văzut toate acestea și strâmbă ușor din nas când aud numele de Klaus Iohannis. Într-un sondaj al celor de la Avangarde din luna octombrie, președintele mai era văzut cu ochi buni de doar 14% din populația țării, în scădere față de luna septembrie, când avea 28%. Pe luna noiembrie o să îl citez pe Remus Ștefureac și o să spun că „putem face un exercițiu de imaginație”. Electoratul nu uită, însă, de unde a plecat Klaus Iohannis și cu ce formațiune politică ține, în mod evident. Și, bineînțeles, îl atribuie pe președinte și imaginea sa tot cu Partidul Național Liberal.

Pe lângă toate aceste lucruri care au fost la vedere, presa scrie și despre jocurile de putere puse la cale de Klaus Iohannis, cum că el ar fi în spatele coaliției dintre PSD și PNL, cum că el ar fi negociat asta cu liderii social-democraților. Ion Cristoiu este un susținător al acestei teorii. Jurnalistul este de părere că președintele a apelat la această mișcare tocmai pentru a nu fi suspendat. Lui Klaus Iohannis i-ar fi fost teamă ca nu cumva Partidul Socail Democart să intre în jocul AUR și să participe la procesul de suspendare, căci de acolo chiar nu mai avea scăpare.

Concluzii – dacă putem avea concluzii…

Am numit acest articol „Prin noi înșine”, adică motto-ul cu care defilează Partidul Național Liberal încă de la înființarea din 1875. Și l-a mențiunut chiar și în perioada de pauză din comunism, deci este totuși o lozincă puternică. Am continuat eu cu un semn al întrebării să evidențiez discrepanța dintre Ion C. Brătianu, Kogâlnuceanu sau Ion Ghica, adică fondatorii PNL, și Florin Cîțu, Nicolae Ciucă sau Rareș Bogdan, adică cei ce-l conduc astăzi.

Pe lângă acest lucru, avem foarte multe întrebări când vine vorba de Partidul Național Liberal de astăzi, întrebări acumulate pe parcursul a doi ani, de când sunt la putere în România. Prima întrebare ar suna ceva de genul: Cine mai sunt acești „noi”? Ce mai reprezintă PNL astăzi și cine reprezintă aceste scopuri cu adevărat? Dar, la câte s-au petrecut în tot acest timp, răspunsurile sunt pierdute în neant.

Singurul lucru clar acum este că Partidul Național Liberal trece printr-o gravă criză de imagine și întâmpină probleme de identitate. Are timp până în 2024, când sunt următoarele alegeri, să se stabilizeze cumva, dar șansele sunt mici. Poate mă îndoiesc eu, iar liberalii vor zbârnâi la alageri. Cum spunea și Mihai Eminescu: „Totul ia timp și timpul ia tot!”

Adrian Lambru