Ucraina anunță suspendarea negocierilor de pace cu Rusia. Kievul acuză lipsa de progrese și „mandatul rigid” al delegației ruse

Negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia au fost suspendate din cauza lipsei de progrese, a declarat ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Serghei Kisliţia, într-un interviu acordat marți publicației The Times. Potrivit acestuia, rundele de discuții derulate în 2025 nu au produs rezultate concrete, iar Moscova a refuzat să accepte condițiile minime propuse de Kiev.

Kislîțea a precizat că, încă din vara anului 2025, Ucraina a încercat să convingă partenerii internaționali să sporească presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a accepta o întâlnire directă cu președintele Volodimir Zelenski.

„Știam că vor încerca să ne provoace. Înainte de întâlniri am decis să-i lăsăm să vorbească oricât vor, fără să intrăm în polemici istorice. Apoi treceam direct la agenda noastră”, a spus Kislîțea.

Însă discuțiile substanțiale nu au mai început.

„Nu am ajuns niciodată la punctul în care să putem pune argumentele pe masă și să căutăm un teren comun.”

Cele trei runde de discuții, desfășurate la Istanbul în mai, iunie și iulie, s-au blocat după ce delegația rusă condusă de Vladimir Medinski a refuzat propunerea Kievului privind un armistițiu imediat și oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile. Moscova a cerut, în schimb, ca Ucraina să recunoască anexările teritoriale rusești și să accepte limitarea efectivelor propriilor forțe armate.

După apariția interviului, Ministerul rus de Externe a transmis că Rusia este pregătită să reia negocierile în Turcia, subliniind că suspendarea procesului a fost decizia Kievului.

„Reprezentanții Turciei au cerut în repetate rânduri reluarea discuțiilor. Echipa rusă este pregătită, mingea este în terenul Ucrainei”, a declarat pentru TASS Alexei Palișciuk, șeful Departamentului pentru țările CSI.

Potrivit acestuia, întâlnirile de la Istanbul au dus totuși la „înțelegeri importante” în domeniul umanitar, inclusiv schimburi de prizonieri, repatrierea corpurilor neidentificate și eliberarea unor civili reținuți.

Palișciuk a mai acuzat Kievul că nu a răspuns propunerii Moscovei privind formarea a trei „grupuri de lucru” în cadrul procesului de la Istanbul. Kisliţia a respins această versiune, afirmând că Rusia a propus inclusiv „grupuri pe WhatsApp” și alte mecanisme superficiale, menite, în opinia sa, să inducă Washingtonului impresia că negocierile avansează și că nu este nevoie de noi sancțiuni împotriva Moscovei.

„Este important de înțeles că, într-o dictatură, nu poți avea discuții creative cu echipe de negociere care îl reprezintă pe dictator. Ei vin cu un mandat extrem de rigid și trebuie să apere pozițiile care le-au fost dictate. În plus, se controlau unii pe alții și apoi raportau cât de duri au fost în prezentarea poziției lor. Așadar, în sistemul rusesc, trebuie să tratezi direct cu dictatorul”, a conchis Kisliţia.

Miercuri seara, pe canalul său de Telegram, Zaharova a comentat declarațiile vice-ministrului de externe al Ucrainei, Serghei Kislița.

„Confirm. Nimeni nu intenționa să poarte cu ei «discuții creative». Au fost făcute propuneri concrete, inclusiv privind schimburile de prizonieri. Iar ultimele angajamente privind schimburile au fost încălcate de regimul de la Kiev, din 1.200 de persoane convenite, au fost schimbate mai puțin de 30%. Cetățenii Ucrainei trebuie să știe acest lucru.”

sursă: ziua.md