Izolarea din timpul pandemiei COVID a afectat profund creierele adolescenților

Cercetările sugerează că perioada de izolare din timpul pandemiei COVID ar fi putut determina îmbătrânirea prematură a creierului adolescenților. Această maturizare accelerată a fost deosebit de pronunțată în cazul tinerelor fete, cu modificări structurale potențial ireversibile observate în toate zonele creierului lor.

Măsurile restrictive introduse între 2020 și 2021 au jucat un rol important în frânarea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2. Cu toate acestea, aceste restricții au avut un cost: perturbarea rutinei zilnice și a activităților sociale. Se crede că aceste perturbări au fost deosebit de dăunătoare pentru adolescenți, care se bazează pe interacțiunile sociale pentru a-și dezvolta sentimentul de identitate de sine și de control.

„Ne gândim la pandemia COVID-19 ca la o criză de sănătate, dar știm că a produs alte schimbări profunde în viețile noastre, în special pentru adolescenți”, a declarat Patricia Kuhl, autor principal al noului studiu și co-director al Institutului pentru învățare și științele creierului (I-LABS) al Universității din Washington.

În 2018, Kuhl și colegii săi de la Universitatea din Washington au demarat un studiu longitudinal cu 160 de adolescenți cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani pentru a evalua modificările structurii creierului în timpul adolescenței tipice. În special, echipa și-a propus să exploreze modificările din stratul exterior al creierului numit cortex cerebral, despre care se știe că se subțiază pe măsură ce îmbătrânim.

Cu toate acestea, în 2020 a devenit clar că experiențele din adolescență ale acestor participanți vor fi departe de a fi „normale”.

„Odată ce pandemia a fost în curs de desfășurare, am început să ne gândim la ce măsuri ale creierului ne-ar permite să estimăm ce a făcut închiderea pandemică asupra creierului”, a declarat Neva Corrigan, autor principal al studiului și cercetător științific la I-LABS. „Ce a însemnat pentru adolescenții noștri să fie mai degrabă acasă decât în grupurile lor sociale – nu la școală, nu făcând sport, nu ieșind?”

Se știe că stresul cronic și evenimentele negative din viață accelerează subțierea corticală, care este legată de un risc crescut de a dezvolta tulburări de sănătate mintală, în special în rândul femeilor tinere. Așadar, ce efecte ar putea avea o pandemie globală asupra acestor modificări ale structurii creierului?

Folosind datele sale originale din 2018, echipa a creat un model pentru a arăta traiectoria așteptată a subțierii corticale pentru acești adolescenți. Participanții au fost apoi aduși pentru o a doua scanare a creierului în 2021 pentru a compara modul în care creierele lor s-au schimbat efectiv în această perioadă.

În medie, creierul adolescenților a prezentat o subțiere corticală semnificativ accelerată, cu efecte deosebit de pronunțate în cazul femeilor. În timp ce băieții au prezentat o subțiere corticală numai în cortexul vizual, fetele au prezentat o subțiere pe întreg creierul.

Cercetătorii consideră că această disparitate între sexe se poate datora diferențelor în modul în care fetele și băieții tind să socializeze și stresului societal pe care îl pot resimți din cauza social media.

„Adolescenții chiar merg pe o funie întinsă, încercând să își organizeze viața”, a declarat Kuhl. „Sunt supuși unei presiuni enorme. Apoi intervine o pandemie globală, iar canalele lor normale de eliberare a stresului dispar. Acele canale de eliberare nu mai există, dar criticile și presiunile sociale rămân datorită social media.

„Ceea ce pandemia pare să fi făcut cu adevărat este să izoleze fetele”, a spus ea. „Toți adolescenții au fost izolați, dar fetele au suferit mai mult. Le-a afectat creierul mult mai dramatic”.

Kuhl a spus că, deși este posibil ca acești adolescenți să vadă o anumită recuperare, cum ar fi o subțiere mai lentă în timp, este puțin probabil ca cortexul cerebral să devină din nou mai gros.

Cu toate acestea, acest studiu are unele deficiențe majore. Pentru început, în timp ce închiderile globale au fost asociate cu subțierea creierului pentru acești adolescenți, în această perioadă au apărut multe alte variabile care ar fi putut contribui și ele la aceste modificări ale creierului.

„Studiul arată că, după închidere, creierul femeilor a demonstrat o subțiere corticală mai mare decât era de așteptat, dar nu că măsurile de închidere au cauzat de fapt subțierea”, a declarat Rebecca Sheriff, psihiatru consultant și cercetător clinic principal la Universitatea din Oxford.

Ea a spus că studiul a exclus o proporție destul de mare de tineri din cauza istoriei lor de sănătate mintală.

„Participanții au fost excluși dacă au fost diagnosticați vreodată cu o tulburare de dezvoltare sau psihiatrică, ceea ce, având în vedere că până la unul din cinci adolescenți au o tulburare mentală probabilă, pare o omisiune destul de mare. În plus, nu se raportează alte surse de stres, astfel încât nu putem spune dacă există și alte motive posibile pentru modificările cerebrale”, a declarat Sheriff.

Potrivit lui Richard Bethlehem, profesor asistent de neuroinformatică la Universitatea din Cambridge, este dificil să se aplice aceste rezultate la populația generală.

„În primul rând, eșantioanele sunt destul de mici, așa că trebuie să fim precauți să nu generalizăm aceste constatări la toți adolescenții”, a spus el într-o declarație.

„În al doilea rând, nu există o cantitate uriașă de informații despre aceste eșantioane dincolo de faptul că au fost colectate în momente diferite în timpul pandemiei, astfel încât nu putem presupune că este cu siguranță închiderea care este cauza acestor modificări raportate în creier.

„De exemplu, multe alte lucruri s-ar fi putut întâmpla în timpul perioadei pandemice, cum ar fi infecția cu covid sau o serie de infecții. Există mulți factori care nu sunt modelați sau documentați în această lucrare care ar putea explica potențial aceste constatări dincolo de blocajele în sine”, a spus Bethlehem.

În mod clar, este nevoie de mai multă muncă pentru a confirma dacă lockdown-urile în sine au fost direct responsabile pentru aceste efecte, dar studiul adaugă la înțelegerea noastră a fragilității creierului adolescenților.

„Cercetarea noastră introduce un nou set de întrebări despre ceea ce înseamnă accelerarea procesului de îmbătrânire a creierului”, a spus Kuhl. „Toate cele mai bune cercetări ridică noi întrebări profunde și cred că asta am făcut aici.”

sursă: ziuanews.ro