10.000 de militari ai SUA ar putea fi retrași din Europa de Est, în principal din Polonia și România. Washingtonul își revizuiește strategia pe flancul estic al NATO

Statele Unite intenționează să retragă până la 10.000 de soldați din Europa de Est, ceea ce provoacă îngrijorare în rândul aliaților lor.

Statele Unite ar putea să-și revizuiască strategia în Europa de Est, potrivit NBC News. În prezent se studiază posibilitatea retragerii a până la 10.000 de soldați americani dintr-o zonă considerată strategică.

Această schimbare de direcție survine în contextul în care tensiunile cu Rusia și situația din Ucraina continuă să fie motiv. Și ar putea avea repercusiuni importante asupra securității în Europa și asupra relațiilor transatlantice.

Polonia, România, țările baltice

În 2022, administrația Biden a trimis 20.000 de soldați suplimentari în Europa de Est pentru a întări apărarea țărilor vecine Ucrainei după invazia rusă. Aceste întăriri s-au adăugat celor 80.000 de militari americani deja prezenți în Europa. Acum, Pentagonul intenționează să reducă aceste efective, retrăgând potențial aproape jumătate din trupele desfășurate anul trecut.

 Țările vizate în principal de această retragere sunt Polonia, România și țările baltice (Estonia, Letonia și Lituania). Aceste țări, situate în vecinătatea Rusiei, au primit aceste întăriri pentru a se proteja de o amenințare venită din Moscova. Prezența americană în aceste foste republici comuniste a fost întotdeauna un subiect sensibil pentru Rusia, care o consideră o provocare.

Ideea unei retrageri americane îngrijorează mulți aliați din Europa. Pentru mulți, prezența soldaților americani reprezintă atât un mijloc de descurajare, cât și o asigurare indispensabilă împotriva unei eventuale agresiuni rusești. Mai mulți responsabili europeni și-au exprimat temerile față de o scădere a sprijinului american, cu atât mai mult cu cât relațiile cu Moscova rămân tensionate, scrie Armees.

Donald Trump a criticat NATO și a reproșat țărilor europene că depind prea mult de Statele Unite pentru apărarea lor, ilustrând politica sa externă considerată tranzacțională de europeni. În cadrul unei conferințe la München, vicepreședintele J.D. Vance a insistat: „Este important ca, în anii următori, Europa să își asume în mod semnificativ propria apărare”. Această poziție reflectă dorința persistentă a Statelor Unite de a vedea aliații europeni asumându-și o parte mai mare din apărarea colectivă.

Prioritățile militare ale americanilor

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a reamintit recent că Statele Unite trebuie să se concentreze asupra frontierelor lor, oferind în același timp sprijin militar aerian. El a explicat: „Trebuie să ne concentrăm – și o facem – asupra securității propriilor noastre frontiere. Statele Unite acordă prioritate disuasiunii unui război împotriva Chinei în Pacific”. Pentru Washington, Beijingul reprezintă acum „singura amenințare”.

Această reorientare ar putea indica o retragere parțială a Statelor Unite din Europa, chiar și în cazul unei agfresiuni ruse. În acest context, Hegseth a aprobat un document care redefinește prioritățile militare americane, sugerând că NATO ar trebui să își asume o parte „mult mai importantă” din povara apărării în Europa.

Elbridge Colby, a cărui numire în funcția de consilier politic principal și numărul trei al Pentagonului urmează să fie confirmată în curând de Senat, a solicitat acordarea unei atenții sporite Chinei. Colby s-a pronunțat împotriva alocării de resurse suplimentare Ucrainei și a solicitat reducerea numărului de soldați din Europa, preferând să se concentreze asupra amenințării chineze.

Senatorul Roger Wicker, republican din Mississippi, președintele Comitetului Forțelor Armate, a criticat această abordare în cadrul unei audieri, săptămâna trecută. „Unii consideră că acum este momentul să reducem drastic prezența noastră militară în Europa”, a declarat Wicker, fără a oferi detalii.

„Sunt îngrijorat de opiniile profund greșite și periculoase ale unor birocrați de nivel mediu din cadrul Departamentului Apărării”, a adăugat el, fără a numi oficialii. „Ei au depus eforturi pentru a urmări retragerea SUA din Europa și au făcut-o adesea fără a se coordona cu secretarul apărării”.

Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a răspuns la solicitarea de comentarii. Armata a refuzat să comenteze.

 „Președintele examinează în mod constant desfășurările și prioritățile pentru a se asigura că America rămâne pe primul loc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes, într-o declarație pentru NBC News.

În cadrul unei audieri la Capitoliu, marți, generalul Chris Cavoli, șeful comandamentului american în Europa și comandantul suprem al forțelor aliate NATO, a declarat în fața comisiei pentru forțele armate a Camerei Reprezentanților că se opune reducerii efectivelor trupelor americane din Europa de Est.

 „În 2022, am desfășurat inițial forțe suplimentare”, a declarat Cavoli, referindu-se la unitățile militare desfășurate de administrația Biden după invazia rusă în Ucraina. „Am revizuit în mod regulat structura forțelor, atât la nivel militar, cât și la nivel politic. Și am recomandat în mod constant pe tot parcursul acestei perioade menținerea forțelor desfășurate și voi continua să fac acest lucru”.

O oficială a Pentagonului care a depus mărturie alături de Cavoli, Catherine Thompson, a refuzat să-și exprime opinia, dar a recunoscut că efectivele militare din Europa sunt în curs de revizuire.

Pe măsură ce Pentagonul suferă reduceri bugetare sub administrația Trump, diminuarea prezenței militare americane în Europa ar elibera resurse, potențial pentru regiunea Indo-Pacific, pe care oficialii administrației au declarat-o ca fiind o prioritate strategică mai importantă. Anularea desfășurării unităților de luptă în Europa de Est ar putea, de asemenea, economisi bani pentru armată, care încearcă să stimuleze investițiile în echipamente și arme inovatoare.

După ce Rusia a declanșat războiul, legislatorii din ambele partide au susținut o prezență militară puternică a SUA de-a lungul flancului estic al NATO, considerând-o un semnal important pentru Putin că Statele Unite rămân angajate în apărarea acelor state de frontieră.

Dar Trump a făcut campanie cu promisiunea de a pune capăt războiului rapid și acum insistă pentru un armistițiu. El a adoptat o poziție foarte diferită față de cea a lui Biden în ceea ce privește Ucraina, care a promis să furnizeze arme și alte forme de ajutor Kievului „atât timp cât va fi necesar” pentru a învinge.

Ben Hodges, un general cu trei stele în rezervă care a supervizat armata în Europa, a declarat că se întreabă ce fel de analiză a fost făcută pentru a determina oficialii să ia în considerare propunerea de retragere a trupelor din regiune.

„Capacitatea de descurajare va fi mult mai redusă”, a afirmat Hodges. „În prezent, Polonia își consolidează în mod evident capacitatea, la fel și România și alte țări europene, dar va rămâne un gol care va trebui umplut.”

Potrivit unei evaluări a serviciilor de informații daneze publicate în februarie, Rusia urmărește o reconstrucție și o reformă majoră a armatei sale, inclusiv modernizarea echipamentelor și intensificarea producției de arme.

Dacă războiul din Ucraina se încheie sau este înghețat printr-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să poarte un război la scară largă în Europa de Est în următorii cinci ani, dacă NATO nu reușește să-și consolideze apărarea, se arată în raport.

sursă: activenews.ro