Valul de scumpiri scoate iranienii în stradă. Inflația și prăbușirea monedei pun presiune pe regimul de la Teheran

Proteste au izbucnit luni la Teheran și în alte orașe din Iran, pe fondul inflației galopante și al prăbușirii monedei naționale, care au destabilizat piețele și au afectat grav bugetele familiilor. Demonstrațiile au avut loc la o zi după ce rialul iranian a atins un nou minim istoric față de dolarul american.

Potrivit datelor oficiale, rata anuală a inflației a ajuns la 42,2% în luna decembrie, amplificând presiunea asupra populației. În acest context, șeful Băncii Centrale a Iranului, Mohammad Reza Farzin, și-a prezentat luni demisia, în așteptarea acceptării de către președinte. Presa locală relatează că acesta urmează să fie înlocuit de fostul ministru al Economiei, Abdolnaser Hemmati.

Shopkeepers in Iran’s capital, Tehran, took to the streets to protest the historic low of 1,445,000 rial to the US dollar.

In this video, they’re chanting, “Don’t be afraid, we’re together.” pic.twitter.com/bAN0CIl0vk— Holly Dagres (@hdagres)December 28, 2025Dă clic pentru a accepta cookie-urile pentru marketing și pentru a activa acest conținut

Criza economică reprezintă o nouă provocare majoră pentru conducerea Iranului, care încearcă să mențină controlul asupra unei populații de aproximativ 92 de milioane de oameni, în timp ce se confruntă cu consecințele atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene din luna iunie, atribuite Israelului și Statelor Unite, precum și cu reluarea politicii de „presiune maximă” a administrației Trump, menită să forțeze un nou acord privind programul nuclear iranian.

Președintele Masoud Pezeshkian a reacționat luni seara pe rețelele sociale, adoptând un ton conciliant.

„Bunăstarea oamenilor este preocuparea mea zilnică”, a scris acesta pe platforma X, anunțând măsuri pentru „reformarea sistemului monetar și bancar și protejarea puterii de cumpărare”. Totodată, el a cerut ministrului de Interne să „asculte revendicările legitime ale protestatarilor prin dialog cu reprezentanții acestora”.

Mesajul președintelui, precum și înlocuirea rapidă a guvernatorului Băncii Centrale, sugerează o încercare de calmare a tensiunilor și de evitare a escaladării.

Iranul s-a confruntat cu mai multe valuri de proteste începând din 2017, generate de dificultăți economice, secetă și alte nemulțumiri sociale. Deocamdată, nu este clar dacă actualele manifestații se vor extinde la nivel național. În trecut, forțele de securitate au reprimat protestele cu violență, inclusiv prin arestări și folosirea forței letale. Imagini apărute online arată că luni au fost utilizate gaze lacrimogene pentru dispersarea protestatarilor în Teheran și în cel puțin alte două orașe.

#IranProtests; Video shows security forces attacking demonstrators with teargas today in Tehran. In the footage, a protester can be seen sitting on the road facing the regime’s suppressive forces in defiance. Shopkeepers and merchants took to the streets of the capital today to… pic.twitter.com/Y2ZM44P6r5— Ali Javanmardi (@Javanmardi75)December 29, 2025Dă clic pentru a accepta cookie-urile pentru marketing și pentru a activa acest conținut

Experții explică agravarea situației economice printr-o combinație de factori, de la management deficitar și politici economice restrictive, până la sancțiunile internaționale și impactul conflictului cu Israelul. Eforturile administrației Trump de a limita exporturile iraniene de petrol, precum și utilizarea fondurilor bancare interne pentru acoperirea costurilor războiului din vară, au contribuit suplimentar la deteriorarea economiei.

Potrivit analistului Amir Hossein Mahdavi, doctorand la Universitatea din Connecticut, guvernul iranian are puține opțiuni rapide pentru a ieși din criză.

„Fie își schimbă relația cu Statele Unite pentru a obține relaxarea sancțiunilor, fie reduce drastic cheltuielile publice – însă niciuna dintre variante nu pare probabilă”, a explicat acesta pentru The New York Times, avertizând asupra riscului unei inflații persistente, similare experiențelor recente din Venezuela sau Argentina.

Proiectul de buget pentru 2026 reflectă această dilemă, indicând o scădere semnificativă a veniturilor din petrol și o dependență tot mai mare de taxele interne. Luni, Parlamentul iranian a respins bugetul propus, potrivit agenției Tasnim.

sursă: ziua.md