Tezaurele României versus Acordul de clearing România -Germania

Postat de pe 14 martie 2024

Autor: Cezar Osiceanu

De câteva zile presa națională ne aduce la cunoștiință o măreață și unică realizare certă și concretă a României și anume cererea de restituire a Tezaurului României depozitat la ruși în timpul primului război mondial.
Este vorba de primul Tezaur atenție!
Al doilea Tezaur al României este cel pe care rușii susțin ca l-au capturat ca și pradă de război în 1944 dupa ce Bucureștiul fusese eliberat de insurecția națională din 23 august 1944. De aceea sovieticii nu au recunoscut niciodată data respectivă ci doar data de după capturarea Tezaurului aflat într-un depozit special amenajat lângă Mănăstirea Tismana.
Valoarea acestui al doilea Tezaur este și mai ușor de estimat deoarece era format în principal doar din lingouri de aur.
Întrebarea firească care se pune este dacă Guvernul României a solicitat sau nu și recuperarea acestui al doilea Tezaur. În situația în care nu a fost inclus în cerere se nasc și alte întrebări de bun simț cum ar fi:

  • De ce nu a fost cerut?
  • Când va fi cerut și acesta?
    Acum să vedem și cum stăm cu datoria Germaniei față de România în baza acordului de clearing încheiat la declanșarea celui de al doilea război mondial.
    Numeroși ziariști în frunte cu Sorin Roșca Stănescu, Ion Cristoiu și mulți alții au scris la data respectivă articole pe tema recuperării acestei datorii pe care România prin Traian Basescu, președintele de atunci, refuza să o ceară Germaniei urmărind obținerea prescrierii datoriei. Valoarea datoriei era uriașă (de 1,5 ori PIB-ul României din acel an după cele mai pesimiste estimări) plus dobânzile aferente!
    Față de cele de mai sus se mai pune si problema achitării datoriei pentru construirea combinatului Krivoi Rog de către România în timpul lui Ceaușescu
    Acest combinat aflat în Ucraina era realizat în proporție de 90% la momentul decembrie 1989 și ucrainenii au refuzat și refuza în continuare plata acestei datorii istorice susținând ca sarcina cade în seama Rusiei exclusiv deoarece aceasta s-ar fi declarat ca fiind urmașa URSS!
    Realizând o balanță de echilibru între valorile celor două Tezaure luate de ruși, cea a combinatului de la Krivoi Rog și cea a acordului de clearing ar trebui dispuse de către Președintele României măsuri precum:
  1. Solicitarea către BRICS și Rusia de eliberare a sumelor datorate de Germania către România prin acordul de clearing în baza aceluiași principiu prin care Rusia a blocat fondurile UE ca răspuns la blocarea fondurilor Rusiei de către UE ?
  2. Completarea cererii de recuperare a Tezaurului cu celelalte două valori: al doilea Tezaur și despăgubirea pentru Krivoi Rog ?
    Și acum ar trebui să observăm și alte elemente cu mare impact asupra subiectului acestui articol:
  3. Neincherea păcii după al doilea război mondial
  4. Lipsa unui cadru legal unic și recunoscut internațional, legat de transmiterea către Germania unificată și Rusia/ CIS a datoriilor realizate de Germania nazista, Rusia țaristă și URSS
  5. Problema încheierii cadrului stabilit între Rusia și USA privind Alaska în baza căruia acest teritoriu rus a fost închiriat americanilor pe o perioadă de timp ce se termină în curând.
    Deci ce va face România educată cu educatorul ei turistic cu tot, in raport cu cele prezentate este o mare necunoscută evident dar pierderile menționate sunt vizibile la fel de evident.

Opiniile cititorului

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Melodia actuala

Titlu

Artist

Background