Serviciul matematic obligatoriu

Autor: Monica Tatoiu

În prezent România are 33 de europarlamentari. 10  PNL, 9 PSD, 8  USR, PMP 2, PRO România 2, 2 UDMR. Pentru următorul Parlament European România are tot 33 de fotolii. Curiozitatea m-a îndemnat să fac un studiu de probabilitate privind împărțirea lor în 9 iunie 2024. Plecând de la modificările rezultate în bazinul electoral românesc  ca urmare a  pozițiilor partidelor main-stream în pandemie și în războiul pe viață și pe moarte  pentru salvarea planetei (Green Deal) și salvarea democrației (Ucraina) marii pierzători sunt PNL și USR.

În 2019 alegerile europarlamentare au avut loc înaintea declanșării pandemiei. Față de alegerile precedente nu au avut loc evenimente majore declanșatoare de emoții negative. În 2009 participarea la vot a fost de 27.67%. Media europeană era de 42,97%. Eram în plină campanie electorală pentru realegerea lui Traian Băsescu cu marketingul aferent prin suspendarea președintelui. Românii erau focalizați pe problemele interne și nu simțiseră încă efectul crizei din sistemul bancar. Spre deosebire de europenii din occidentul consolidat care simțiseră deja efectele crizei. După 5 ani în 2014 lucrurile se schimbă. Crește prezența la vot, 32,44% în România în timp ce în Europa Occidentală, salvată de impactul dur de apartenența la zona euro se stabilizează la nivelul 42%. Pentru că țările din zona non-euro au fost cele care au absorbit șocul crizei 2008-2010.

Conștientizarea pericolului a generat depășirea în România, în 2019 a prezenței medii la vot în UE. 51,20% față de 50,66%. În același trend accelerat de impactul direct în viețile occidentalilor de aberantele politici Green Deal și sprijinirea  Ucrainei fără criterii de sustenabilitate, procentul estimat de analiștii europeni cu studii terminate la timp,  a prezenței la vot, este de peste 60%. În România estimez o prezență la vot în jur de 65%, pentru că efectele negative ale politicilor UE au fost devastatoare în ultimii 3 ani. Cum vor fi împărțite procentele astea rămâne de analizat serios. Secțiile de votare finanțate de statul român, dacă nu vor fi suficiente, vor permite diasporei românești, să voteze un partid cu principii similare celui de acasă în țara unde domiciliază legal. Nu este întâmplător cum în Germania, Italia și Spania se construiesc parteneriate între partidele anti mainstream din România și cele de acolo.

O medie ponderată a sondajelor din ultimele zile dau PSD la un procent de 33%. Dacă se mobilizează primarii PSD și celelalte partide mici nu trec pragul, cu redistribuirea, PSD poate da 11 europarlamentari. Cu 2 mai mulți decât în prezent.  Fiind primele alegeri după ultimele crize sociale și economice, europarlamentarele sunt ofertante politic. Din acest motiv PSD poate să fie interesat de comasare. Și are șanse mari să fie sprijinit de familia sa europeană, acum când sursele de la Bruxelles arunca în joc un scenariu de coabitare între PPE și revoltați.

După 27% voturi  luate de PNL în 2019 a fost prima scădere la 25% la parlamentarele 2020. Trend care s-a păstrat după monstruoasa coaliție pentru „liniștea noastră”! Nu va lua mai mult de 18%. Cu Ursula pe post de bijuterie la gleznă. Tot mai grea, bijuteria, pe măsură ce fantomele trecutului se activează. Mitingurile antiextremism de la Suceava sunt scenarii de film prost. Așa că acum cu tot cu redistribuiri nu pot scoate mai mult de 7 europarlamentari cu gâfâială. 6 de-ai noștri de fapt, că Siegfried este ales oriunde s-ar afla. Și dăi și luptă pentru nominalizarea pe listă. L-am văzut și pe Crin ieșit din adormire. Pentru  aleasa inimii Ursulei.

USR a luat în 2019 22,36 % din voturi și PMP 5,76%. Din suma de  28,12 % se pare că după canibalizările de rigoare în alianța de conjunctură „Dreapta UNITĂ” (care dreapta?) și pierderea radicalilor din partidul REPER care nu va trece de 5%, vor rămâne nu mai mult de 15% cu indulgență. Adică 3-4 europarlamentari. Dacă se comasează alegerile nici atât. Cu locomotiva listei Dan Barna, surprize-surprize.

Acuma cât să fie europarlamentarii AUR? Cu un scor estimat de 18% înainte de operațiunea de cod „Charlie-DNA”. 6-7 cu indulgență ținând cont de structurile teritoriale ale partidului.

UDMR rămâne cu doi europarlamentari. Total 30-32. Cu redistribuiri din voturile pentru iepuri. Care trebuie să fie cât mai mulți ca să iasă socotelile cum se dorește.

Sau serviciul matematic devine matematica serviciilor?