Reacția lui Elon Musk la controversa alegerilor din România: „Ce naiba?” („What a heck”)

Elon Musk, CEO al Tesla și SpaceX a a răspuns unui mesaj postat pe X de antreprenorul Arnaud Bertrand, care a analizat în detaliu documentele declasificate de serviciile de informații care au dus la anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din România. Reacția lui Elon Musk reflectă o combinație de uimire și scepticism față de situația creata: „Ce naiba”? (what a heck) a scris el pe X

Arnaud Bertrand a detaliat în mesajul sau că documentele respective arată o campanie normala de social media pe TikTok, coordonată prin Telegram, care îl sprijinea candidatul Călin Georgescu. Aceasta implica aproximativ 25.000 de conturi și plata unor influenceri pentru promovarea mesajelor. Potrivit documentelor, aceste activități „coroborau” cu tactici similare operațiunilor rusești din alte regiuni, dar nu aduceau dovezi concrete de implicare a unui stat străin sau de manipulare artificială.

Critica principală a lui Bertrand a fost că acuzațiile par să se bazeze pe speculații și interpretări circumstanțiale, nu pe dovezi clare. Mai mult, metodele descrise sunt similare cu cele folosite în orice campanie modernă, iar numărul de conturi implicate este relativ modest pentru o campanie națională.

Ok, m-am uitat detaliat la documentele desecretizate de informatii romanesti (https://presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/comunicat-de-presa1733327193) in baza carora au fost anulate rezultatele alegerilor si partea cea mai nebunească din toate acestea este că de fapt nu dovedesc interferența sau manipularea străină.

Ce arată ele?

Aceștia documentează o campanie de social media care îl sprijină pe Călin Georgescu, care a implicat aproximativ 25.000 de conturi TikTok coordonate printr-un canal Telegram, influenți plătiți și mesagerie coordonată.

În primul rând, privind rațional, acesta este de fapt un număr relativ mic de conturi TikTok pentru o campanie prezidențială națională, iar documentele oferă date limitate despre impactul real – ele menționează aproximativ 130 de conturi TikTok generate între 1.000 și 500.000 de vizualizări pe videoclip, dar nu prezintă statistici cuprinzătoare de implicare sau dovezi ale influenței semnificative ale alegătorilor.

De asemenea, important, tot ceea ce este descris în aceste documente ar putea fi la fel de ușor interpretat ca marketing digital legitim. Documentele nu oferă dovezi concrete ale implicării sau manipulării unui stat străin – ele doar sugerează că campania „se corelează cu modul de operare al unui actor de stat” și face paralele cu presupusele operațiuni rusești în Ucraina și Moldova.

Ratele de plată menționate (400 de lei la 20.000 de urmăritori, 1.000 de euro pe videoclip promoțional) sunt de fapt tarife standard ale pieței pentru marketingul influencer, deși documentele susțin că unele plăți au fost efectuate ilegal după perioada campaniei (tipul vizat de aceste acuzații, un român cripto antreprenor numit Bogdan Peschir, neagă aceste acuzații: https://realitatea.net/stiri/actual/cel-mai-hulit-tiktoker-din-romania-se-apara-este-un-fals-nu-am-finantat-campania-lui-calin-georgescu_6751dcef8681aa0c3c439f52). Coordonarea campaniei prin canalele Telegram cu linii directoare specifice de postare este exact modul în care funcționează campaniile politice moderne.

Ceea ce lipsește în mod deosebit din aceste documente este orice dovadă concretă a implicării sau manipulării unui stat străin. Nu există dovezi tehnice de amplificare artificială, nicio dovadă că conturile au fost mai degrabă false decât susținători reali și nicio distincție clară între activitatea coordonată a campaniei (ceea ce este normal) și manipularea rău intenționată.

Documentele încearcă să facă paralele cu operațiunile de influență rusești în Ucraina și Moldova, dar dovezile reale prezentate sunt în cel mai bun caz circumstanțiale. Ei notează că unele conturi au fost create în 2016, dar au devenit active doar recent – totuși, acesta este un comportament complet normal atunci când oamenii se angajează politic în timpul alegerilor.

De asemenea, în timp ce documentele arată că popularitatea lui Georgescu a crescut în această perioadă, ele nu dovedesc că campania pe social media a provocat această ascensiune. Ar putea fi mulți alți factori în joc – pozițiile sale politice care rezonează cu alegătorii, activitățile tradiționale de campanie, acoperirea media, aparițiile publice sau nemulțumirea generală a alegătorilor față de alți candidați.

Deci, aceasta este destul de evident povestea mult mai mare aici: că un întreg alegeri a fost anulat pe baza a ceea ce ar putea echivala cu o strategie eficientă de social media. La naiba, ei nici măcar nu dovedesc că strategia de social media a fost eficientă, așa că de fapt se bazează pur și simplu pe baza *existenței* unei campanii de social media…

De fapt, atunci când dezlipim tot furnirul, ceea ce tocmai s-a întâmplat în România este că ai pus în primă instanță a țării să anuleze un întreg alegeri prezidențiale din cauza existenței unei campanii coordonate pe social media pe TikTok pe care serviciile de informații au susținut-o – fără dovezi concrete. – semăna cu tactica rusă.

Acesta este precedentul stabilit aici, în care alegerile pot fi invalidate nu pe baza fraudei sau manipulării dovedite, ci pe simpla existență a campaniilor organizate pe rețelele sociale pe care autoritățile le consideră suspecte. Este o cale periculoasă în care temerile în mare măsură nefondate de interferență străină pot fi folosite pentru a trece peste alegerile reale ale alegătorilor, dăunând ironic democrația mult mai mult decât ar putea orice campanie pe rețelele sociale.

scrie Arnaud Bertrand

sursă:X