Peiu: Prețurile energiei în UE sunt duble față de SUA și triple față de China, iar în RO sunt maximale

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă la Radio Gold FM, economistul Petrișor Peiu a prezentat o serie de date șocante cu privire la marele jaf al prețurilor la energie electrică din România. Deși România este țară producătoare și cvasi-independentă din punct de vedere energetic, are tarife de până la 7 ori mai mari la electricitate decât în restul Europei. Mai mult decât atât, România este îngropată în datorii contractate la cele mai mari dobânzi imaginabile și se îndreaptă cu pași repezi înspre o prăbușire financiară.

Piața zilei următoare reprezintă în România 60% din energia tranzacționată, deși ponderea mai mare ar trebui să o aibă contractele pe termen lung încheiate între furnizori și consumatori. Niciun alt stat european nu se află într-o astfel de situație. Mai mult decât atât, profesorul Petrișor Peiu a subliniat faptul că Uniunea Europeană a căzut pradă isteriei ecologiste, care face ca prețurile medii din UE să fie mult mai mari decât în țările cu care Europa este în competiție. Raportat la anul trecut, UE avea prețuri de două ori mai mari la energie decât în SUA și de trei ori mai mari decât în China. Din această cauză, competitivitatea UE este scăzută. În trimestrul 1 din 2023, România a avut cele mai mari prețuri din UE, raportate la paritatea puterii de cumpărare pentru consumatorii casnici și cele mai mari prețuri în termeni nominali pentru consumatorii industriali. În trimestrul 2, România se clasa pe locul 5-6 în UE la ambele categorii.

România se află într-o regiune afectată de probleme în domeniul energetic, neavând cum să se împrumute de la vecini în cazul unor crize ce pot provoca incapacitatea acoperirii consumului intern. Faptul că nici Serbia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina și alte state din est nu sunt mari campioni energetici contribuie la majorarea prețurilor la energie. Mai mult decât atât, România și-a închis majoritatea capacităților de producție importante, bazându-se pe sursele de energie regenerabilă, care însă nu fac față în situația actuală. În loc să profităm de avantajele geografice, le ignorăm complet și nu ne ocupăm de deschiderea Centralei de la Tarnița care ar acoperi într-un mod ingenios și eficient deficitul de energie al țării. Problema acestei centrale este că nu oferă profit imediat, iar acest lucru descurajează investițiile în acest proiect. Dezechilibrele și oscilațiile de preț pe termen lung îngroapă producătorii, primele victime fiind Complexul Energetic Oltenia și CET-urile (care nu-și pot opri producția când energia e ieftină). Mixul energetic ar fi fost o soluție foarte eficientă în acest caz, echilibrând consumul și deficiențele care apar în diferite perioade ale anului prin trecerea de la o sursă de combustibil la alta.

Unul dintre motivele pentru care România are prețurile majorate este inclusiv donația pe care o facem atât către ucraineni, cât și către moldoveni, care, teoretic, ar trebui să plătească resursele primite de la noi, dar ajung adesea să nu aibă bani și să amâne plățile. România este victima prostiei și a trădării guvernanților, mai ales a celor actuali, care nici măcar nu înțeleg cum funcționează sistemele pe care le administrează.

Ne împrumutăm în exces și la dobânzi maximale doar pentru ca să facem plăți externe în avans. Suspectez și un business pe care oficialii de la Finanțe îl au cu băncile!

România se împrumută constant la dobânzi împovărătoare, acestea depășind 2% din PIB. În anul 2020 am avut un deficit bugetar de 100 de miliarde de lei, iar Cîțu a împrumutat 125 de miliarde de lei. În 2023 România a avut un deficit bugetar de 80 de miliarde de lei, dar a crescut datoria publică cu 120 de miliarde de lei. Așadar, tot timpul am împrumutat mai mulți bani decât ar fi fost nevoie, iar diferența dispare în mod ciudat. Petrișor Peiu crede că diferența de bani este cheltuită pentru a face plăți în avans în diverse domenii. La sfârșitul anului 2019, România avea peste 300 de miliarde de lei datorie publică, iar la sfârșitul lunii martie 2024 datoria a ajuns la 845 de miliarde de lei. În doar primele trei luni din anul curent deficitul bugetar a atins 40 de miliarde de lei, iar datoria publică este de 60 de miliarde de lei. Petrișor Peiu bănuiește că Miniștrii de Finanțe au un business ascuns cu băncile de la care se fac împrumuturi. Costul datoriei publice, ca a trecut de 52% din PIB, ne-ar forța să înghețăm cheltuielile cu salariile publice. Dobânda pe care o plătește România astăzi la împrumuturile pe termen lung este de 6,8% pe an.

După alegeri ni se va impune să reducem deficitul bugetar până la 3% din PIB. România are anul acesta o cheltuială cu dobânzile de peste 2% din PIB, ceea ce înseamnă că anul viitor, pentru a reduce deficitul bugetar până la sub 3% din PIB, vor crește taxele mult mai mult decât ne așteptăm. „Suntem într-o situație similară cu cea dinainte de 1977, când am intrat în incapacitate de plată în 4 ani! Situație de tip SOS! Dacă mergem înainte pe această cale, se va repeta situația din anii ’80 sau situația din Grecia din 2015. Trebuie oprit acest curs până nu e prea târziu, iar acest lucru nu se poate face decât schimbând direcția politică”, a avertizat Petrișor Peiu.

Emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, poate fi urmărită de luni până joi, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro.