Merz se prăbușește în sondaje, germanii își pierd încrederea în democrație, AfD ajunge la egalitate cu CDU/CSU

Popularitatea cancelarului Friedrich Merz se prăbușește, iar încrederea germanilor în instituțiile democratice scade la cel mai jos nivel din ultimii 25 de ani. Potrivit sondajului Deutschlandtrend realizat de Infratest Dimap pentru ARD și WELT, doar un sfert dintre cetățeni mai sunt mulțumiți de activitatea cancelarului, în timp ce peste trei sferturi critică întreaga guvernare. În paralel, tot mai mulți germani pun sub semnul întrebării buna funcționare a democrației, iar scena politică se fragmentează între nemulțumire, radicalizare și cereri de acțiune mai hotărâtă pe plan intern și extern, scrie Die Welt

Cancelarul Friedrich Merz se află sub o presiune puternică: popularitatea lui scade, guvernul este tot mai criticat, iar majoritatea germanilor pune sub semnul întrebării buna funcționare a democrației. Așa arată noul sondaj Deutschlandtrend. Climatul politic din țară este mai tensionat ca niciodată în ultimii ani.

Cancelarul federal pierde tot mai dramatic din sprijinul alegătorilor: doar 27% dintre germani sunt „foarte mulțumiți” sau „mulțumiți” de activitatea lui Friedrich Merz (CDU). Acest rezultat provine din sondajul Deutschlandtrend, realizat de institutul Infratest Dimap la comanda ARD-Tagesthemen și WELT în luna octombrie. Merz înregistrează astfel o scădere de șase puncte procentuale. În cercetarea reprezentativă anterioară, din septembrie, 33% dintre alegători se declarau încă mulțumiți de Merz.

Merz nu mai figurează printre cei trei politicieni cei mai populari. Clasamentul este condus în continuare de ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD), urmat de ministrul de Externe, Johann Wadephul (CDU), și de ministrul de Finanțe și vicecancelar SPD, Lars Klingbeil. Merz a fost mai impopular ca acum doar o singură dată, în aprilie 2025, când doar 25% dintre respondenți se declarau mulțumiți de activitatea sa. Cu puțin timp înainte, Merz renunțase la promisiunea electorală privind menținerea frânei datoriei publice.

Și nemulțumirea față de guvernul Merz, în ansamblu, este în creștere: 77% dintre respondenți se declară „mai degrabă nemulțumiți” sau „deloc mulțumiți” de activitatea executivului.

În privința intențiilor de vot (Sonntagsfrage), CDU/CSU și AfD se află la egalitate, cu 26% fiecare. Uniunea pierde un punct față de septembrie, iar AfD câștigă unul. SPD rămâne la 14%, Verzii urcă un punct până la 12%, iar Die Linke stagnează la 10%. BSW și FDP nu reușesc să depășească pragul electoral de 5%.

Democrație în loc de ziduri de protecție

Germanilor cu drept de vot li s-a cerut și o evaluare asupra modului în care funcționează democrația: 56% s-au declarat „mai degrabă nemulțumiți” sau „deloc mulțumiți” de „modul în care funcționează democrația în Republica Federală Germania”. Doar 42% sunt „mulțumiți” sau „foarte mulțumiți”. Diferențele între vest și est sunt semnificative: în vest, 45% se declară mulțumiți de practica democratică, în timp ce în est doar 31%.

Cei mai mulțumiți de funcționarea democrației sunt susținătorii Verzilor, cu 79%. În schimb, doar 9% dintre simpatizanții AfD se declară satisfăcuți. Nivelul de satisfacție democratică a atins astfel cel mai scăzut punct din 1998 încoace.

O treime dintre respondenți consideră că „extremismul de dreapta” și „populismul de dreapta” reprezintă „cel mai mare pericol actual pentru democrația din Germania”. 20% menționează „disfuncționalitatea acțiunii politice, a instituțiilor și administrației”. Pentru est-germani, această disfuncționalitate este percepută ca un risc mai mare decât extremismul de dreapta. Pe locul al treilea se situează „amenințările de politică externă”. Doar 8% consideră „migrația” drept un pericol pentru democrație, atât în vest, cât și în est.

Deși au apărut informații despre survoluri de drone rusești, procentul celor care se tem „mult” sau „foarte mult” că Rusia ar putea ataca alte țări europene a scăzut la 63%, cu două puncte mai puțin față de aprilie. Cei mai îngrijorați sunt simpatizanții SPD, iar cei mai puțin îngrijorați, susținătorii AfD. 35% declară că au „puține” sau „deloc” temeri.

O mică majoritate a germanilor cere o reacție hotărâtă a NATO în cazul încălcărilor spațiului aerian de către Rusia: 54% cer „fermitate”, 34% „reținere”. Printre susținătorii Uniunii și ai Verzilor, aproape 70% pledează pentru o reacție decisivă. Doar printre simpatizanții AfD majoritatea preferă o atitudine rezervată.

Atitudine față de antisemitism și Israel

În privința antisemitismului, germanii cer din ce în ce mai puțină înăsprire a măsurilor. La întrebarea: „Sunt suficiente eforturile Germaniei de combatere a antisemitismului, merg prea departe sau nu merg suficient de departe?”, 40% au răspuns că „nu merg suficient de departe” – în scădere cu 16 puncte. 35% consideră că eforturile sunt „suficiente”, cu 12 puncte mai mult față de noiembrie 2023, imediat după masacrul Hamas din 7 octombrie 2023. Între timp, atacurile asupra evreilor și propaganda antisemită au crescut semnificativ.

Cei mai mulți dintre susținătorii Verzilor și ai Stângii cer măsuri mai ferme: 55% dintre simpatizanții Verzilor și 52% dintre cei ai Linke consideră că eforturile nu sunt suficiente. Aproape nimeni nu consideră că se face „prea mult” pentru siguranța evreilor, cu excepția simpatizanților AfD – 19% dintre aceștia spun că măsurile merg „prea departe”.

În ceea ce privește Israelul, 55% dintre respondenți consideră că Germania ar trebui să sprijine inițiativa Comisiei Europene de suspendare a facilităților comerciale și vamale existente cu statul evreu. În toate partidele, susținătorii sancțiunilor sunt mai numeroși decât opozanții. În schimb, doar 24% susțin excluderea sportivilor sau artiștilor israelieni de la evenimente, iar 65% se opun.

63% dintre germani consideră că reacția militară a Israelului la atacurile teroriste din 7 octombrie 2023 este „excesivă”. Doar 15% o consideră „adecvată”. Cel mai mult sprijin pentru Israel se regăsește printre susținătorii AfD și CDU/CSU. O mică majoritate a germanilor crede, de asemenea, că Germania ar trebui să recunoască un stat palestinian. La întrebarea „Cum ar trebui să se poziționeze Germania în dezbaterea europeană privind recunoașterea formală a unui stat Palestina?”, 55% au răspuns „să-l recunoască”, 20% „să nu-l recunoască”.

Peste 50% dintre simpatizanții Stângii, SPD, Verzilor și CDU/CSU sunt pentru recunoașterea statului palestinian. În rândul AfD, 43% susțin recunoașterea. Atât printre simpatizanții AfD, cât și ai Uniunii există diviziuni: aproximativ 30% se opun recunoașterii.

Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la reunificarea Germaniei, Infratest Dimap a întrebat și despre „nivelul de realizare a reunificării”. În vestul Germaniei, 64% se declară „mulțumiți” sau „foarte mulțumiți”, iar în est doar 50%. Cei mai nemulțumiți sunt simpatizanții Stângii (43%) și ai AfD (42%). Atât în est, cât și în vest, principalele domenii unde se consideră că mai există inegalități sunt salariile și distribuția averii.

sursă: Die Welt