Ipoteza lui Alexa: bătălia din 2024 la alegerile din România va fi între americani și ruși. Ca să putem face unirea cu Moldova, securiștii de tip Coldea trebuie anihilați/arestați chiar din ordin american!

Autor: Liviu Alexa

Lumea e in continua schimbare, dar noi simtim mereu ca stam pe loc. Asa e firea omului. Sa i se para.

Ni se pare ca trebuie musai sa fim atenti la lectiile istoriei, ca ea e ciclica, dar istoria e asa de bogata in fapte si lectii, incat lesne putem gasi exemple care sa sustina o teza si multe altele care sa o combata.

Adevarul a fost mereu un tip alunecos care a scapat mai tuturor printre degete, orbindu-i cu lumina amagitoare a prejudecatilor si manipularii, el stand bine pitit dupa partile mobile ale societatilor noastre ce isi doresc mereu binele comun, dar promoveaza raul propriu, contextualizat potrivit credintelor, discordiei si locului geografic unde Dumnezeu ne-a asezat nasterea.

Esti exact locul unde te-ai nascut si locul tau de nastere iti va fi influenta radical mintea, inima, sufletul, aspiratiile.

De-o vreme, sunt tot mai constient de importanta locului in care m-am nascut si, desi port cu mine frustrarile si lipsurile comunismului sau ale tranzitiei anilor ‘90, ma simt tot mai roman pe masura ce imi detest tot mai mult tara. Ce paradox sufletesc!

Uitati de Dumnezeu adeseori, romanii au primit insa de la El cel mai mare dar: al supravietuirii ca neam si patrie, chiar daca nu a fost prea usor traiul pe Pamant in ultima mie de ani.

Emanciparea Romaniei, aia pe care mi-o doresc eu acum, nu se refera la emanciparea culturala, patriotica, economica, ci la constiinta superioara de a ne transforma din “la dispozitia dumneavoastra, Imperiule”, ca e Roman, Otoman, Austro-Ungar, Rus, American, in “stim cine suntem, stim ca sunteti mai tari, dar hai sa ne putem alege singuri liderii si viitorul posibil in acord cu planurile tale, Imperiule”.

Caci nu vom scapa cu viata daca nu vom intra in “imperiu” sau cum veti fi dorind sa il numiti.

Daca americanii si-au propus sa ne uneasca cu Moldova si vor si reusi, voi fi fan SUA pana la capat. Orice metru de Romanie recuperata dupa raptul de acum 80 de ani e un metru la noi in ograda. Nu la “ei”.

Bataia pe care o veti vedea in 2024 in Romania nu se va duce intre liberali si social-democrati, ci intre ideea de Rusia si ideea de SUA.

Avem un noroc porcesc (iar) din punct de vedere istoric, caci suntem again amplasati geografic intr-un loc in care e mare nevoie de noi pentru ca Europa si Lumea sa fie mai safe.

Si cred ca si SUA au ajuns in 2023 la un nivel de maturitate in care POT sa inteleaga, ca de vrut mai vedem, ca Romania poate sa treaca de la etapa de sclav la emanciparea unui partener stabil, asa cum trebuia sa fie in ultimii 34 de ani, dar a ratat mereu datorita politicienilor romani, corupti, needucati, lipsiti de viziune.

Sugestia mea pentru SUA, sigur, plecata din creierul unui jurnalist marunt, e ca America trebuie sa caute in Romania doua lucruri de acum inainte: sefi de servicii educati, pro-europeni si pro-atlantici cu care sa inceapa mai apoi sa “creasca” (sau sa identifice) politicieni noi, pro europeni, pro atlantici si, daca se poate, pro-romani, fara excesele nationalismului puturos.

Iar “securisti”, bai, Alexa? Fraierilor, “securitatea” ca si concept s-a schimbat enorm in ultimii 30 de ani. Suntem obisnuiti sa o detestam in Romania, datorita ororilor din perioada comunista. Dar lucrurile nu mai stau asa demult.

Serviciile nationale de informatii din tarile civilizate actioneaza peste tot discret si sunt coloana vertebrala a statului.

Aici vreau eu sa existe reforme.

Ati auzit vreodata de existenta vreunui personaj de tip Florian Coldea in MI5-ul britanic? Haha, nici nu o sa auziti.

Reminiscentele comuniste si ghearele securistilor vechi care s-au agatat de ciolanul postrevolutionar al Romaniei ne-au facut pe noi, oamenii simpli, sa detestam “securitatea” si azi. Si pe buna dreptate. Caci SRI si SIE nu au reusit sa isi scoata la pensie definitiv generalii si, iesiti in civilie, acestia au actionat ca niste mafioti fara scrupule santajand si capusand Justitia, furand din economie cu TIR-ul si vulnerabilizand Statul.

Oameni de genul lui Coldea trebuiau arestati pentru coruptie inca de cand erau ACTIVI, caci ca activi erau deja mafioti si otraviti de sindromul spagii.

Este deranjant pentru demnitatea noastra, dar pragmatic pentru americani, sa puna la conducerea unor tari partenere in NATO fosti militari sau fosti sefi de servicii transformandu-i subit in premieri si presedinti, inlocuindu-le tresele cu niste sigle de partide, cum fac in ultima vreme.

Dar daca te uiti la haosul din Polonia, din Cehia, din Slovenia, ma refer la marile scandaluri politice, ce sa si faci?

Iei un Ciuca, asa cum s-a intamplat si in Romania si il faci premier sau lider de partid si macar stii ca vorbesti “aceeasi limba”: noi ordonam, tu executi.

Demn pentru Romania ar fi sa convinga SUA, daca ar avea cu cine, sa isi aleaga o linie de conducere acceptabila si pentru americani, dar cu alta “situatie” educationala si culturala.

Imi vine sa borasc cand ma gandesc la betivi ca Basescu si Ludovic Orban, la cretini ca Florin Catu, la informi ca Ciuca, la nenorociti caracteriali precum Iohannis; ba, da-o-n mama ei de treaba, in tara asta nu mai exista oameni cu educatie aleasa, care sa vorbeasca 2 limbi straine, care sa aiba bun simt si inteligenta emotionala, care sa respire cinstit pentru Romania si viitorul ei?

Romania merita mai mult si asta nu noua, romanilor, trebuie sa ne intre in cap, caci noua ne e frica sa gandim asa, ci americanilor.

Dar cine are curajul sa mearga la Washington sa ceara, sa negocieze, sa isi asume la schimb ceva cand din clasa politica cei mai demni reprezentanti ai Romaniei au nevoie de translator, nu stiu cine a fost primul poet american, nu stiu cum se desfasoara tehnic alegerile din SUA si le pica scuipatul din gura de frica sa nu aiba licuricii vreun dosar cu coruptia lor de politicieni marunti romani?

Clasele politice din tarile europene sufera de absenta resursei umane de calitate. Nu mai exista playmakerii din trecut (Thatcher, Gorbaciov, Shimon Peres, nici macar de niste Berlusconi nu mai are Europa parte), Europa a fost captata de extremisti de stanga sau dreapta sau de politicieni fara substanta.

Romania e o tara-cheie pentru SUA in acest moment.

Putea fi inca din 1963, dar soarta a vrut altfel: o sa vedeti de ce in minunatul meu articol.

Abonati-va PE BANI la acest newsletter care va ajuta sa intelegeti mai bine lumea in care traiti. Costa doar 10 dolari pe luna!

1 330 000 de romani m-au citit in ultima luna!

Pentru mine conteaza sa fiu independent financiar, ca sa nu o sug politicului si sa pot scrie tot ce cred, vreau, stiu.Subscribe

60 de ani de la un moment stelar… ratat

Vreau sa reamintesc momentul 1963, acum, la final de 2023, caci sunt 60 de ani de la un moment istoric ratat din cauza unor circumstante neprevazute care, daca nu ar fi existat, SOARTA LUMII putea fi alta, cred eu, mai buna.

La inceputul lui 1963, Romania facea de capul ei cel mai ciudat gest posibil, total neprevizibil in relatia cu Lumea. Se distanta de Moscova in secret, pe un canal diplomatic subteran cu Washingtonul, dupa socanta decizie a Rusiei din scandalul Rachetelor Cubaneze.

Cu doar cateva luni inainte, în octombrie 1962, lumea se aflase la un pas de război nuclear.

După ce Uniunea Sovietică transportase pe ascuns arme nucleare pe teritoriul Cubei și guvernul american le-a descoperit, omenirea era în fața celei mai periculoase confruntări a Războiului Rece. Cea mai mică greșeală de calcul făcută fie la Kremlin, fie la Casa Albă, ar fi putut duce la izbucnirea unui război nuclear între cele două superputeri ale lumii.

Potrivit unui studiu al istoricului militar, dr. Petre Opriş, liderii politici şi militari români au fost luaţi prin surprindere de desfăşurarea evenimentelor din luna octombrie 1962, din Cuba, primele informaţii fiind aflate din buletinele de ştiri difuzate de posturile de radio străine.

„O delegaţie de partid şi de stat, condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer – care revenea din vizitele oficiale efectuate în Indonezia, India şi Birmania – a făcut o scurtă escală la Moscova în ziua de 23 octombrie 1962.

Bucureşti, iunie 1962. Aspect de la convorbirile oficiale dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale României şi Uniunii Sovietice. Credit: fototeca.iiccmer.ro/

Maurer si Dej au luat decizia ca Bucureştiul sa deschida un canal secret de comunicare cu Washington prin care ministrul român de externe i-a transmis omologului său american Dean Rusk, că România nu fusese consultată în aceast privinţă de URSS şi nici nu dorea să se găsească printre ţările care să declare război Americii.

Decizia sovietică de a amplasa rachete în Cuba compromitea planurile României de a-şi normaliza relaţiile cu ţările occidentale, în special cu Statele Unite.

Liderii români şi-au exprimat, chiar dacă nu în mod oficial, dezaprobarea faţă de acţiunile sovieticilor. Din perspectiva intereselor României asocierea cu intenţiile agresive ale Uniunii Sovietice ar fi dus la blocarea planurilor de deschidere către Occident.

Acest lucru i-a șocat pe americani care au privit in 1963 cu circumspectie acest gest indraznet al Romaniei.

Mai ales ca in debutul crizei, adica la 25 octombrie 1962, prima nava pe care au trimis-o rusii sa sparga blocada americana a fost petrolierul sovietic… “București”.

Perversul de Hrusciov trimisese intentionat o nava-carcasa cu aceasta denumire avand intentia a-i face pe americani sa creada ca si romanii sunt de acord cu initiativa Moscovei, ceea ce era o minciuna jegoasa si care a ititat Bucurestiul si mai tare.

Nava sovietică cu numele “Bucuresti” nu a cooperat, dar Marina SUA s-a abținut să captureze nava cu forța, considerând puțin probabil ca petrolierul să transporte armament.

(Una dintre rarele poze ale petrolierului rusesc “Bucuresti”)

Un singur om si cel mai important american a privit cu maxim interes si deschidere reactia romanilor de a se dezice, chiar si pe un canal diplomatic secret, de gestul reprobabil al rusilor: JFK.

Deschis la minte, transant, dezbarat de ochelarii de cal ai predecesorilor, Kennedy a simtit ca Romania dezlipita de blocul sovietic e o oportunitate rara, oricum neasteptata si total explicabila: Bucurestiul voia sa “joace Jocul”, nu sa mai stea sub capastru.

Angajată pe linia desprinderii de URSS, prin opoziţia faţă de planurile de integrare din CAER, România risca să ajungă într-o situaţie imposibilă: într-un război economic cu Moscova şi compromisă faţă de Vest.

De-a lungul anului 1963, au existat contacte solide si fructoase intre diplomatii romani si cei americani, intalniri riscante si ultra secrete, in care s-au pus bazele unui plan concret de PARTENERIAT.

Astazi, romanii nu stiu ce sa ii ceara Americii, atunci stiau si o faceau pragmatic si elegant: JFK a primit o lista cu 10 fabrici americane pe care Romania dorea sa le achizitioneze cu singurul obiectiv de a avea acces la tehnologie moderna. Scopul Romaniei: industrializare si modernizare economica, pentru a nu mai fi dependenta de Rusia.

Acele luni de discutii si creionare a strategiei au fost senzationale! Totul parea incredibil, romanii erau agili si american style in discutii, americanii erau colaborativi si dispusi la eforturi substantiale.

Iar Romania face un prim pas oarecum public si curajos cand reprezentantul României la ONU, Corneliu Mănescu, ii declara la 4 octombrie 1963, secretarului de Stat al SUA, Dean Rusk, că „în cazul unui conflict declanşat de URSS, similare celei din Cuba, România avea să rămână neutră“.

Ministrul de Externe român îl asigura pe oficialul american că pe teritoriul României nu se afla amplasat armament nuclear. Întâlnirea dintre Corneliu Mănescu şi Dean Rusk a fost apreciată ca prima mare oportunitate folosită de guvernul de la Bucureşti de a relansa relaţiile oficiale cu SUA.

Dar… la 22 noiembrie 1963, JFK moare asasinat. Lyndon B. Johnson devenea cel de-al 36-lea presedinte al SUA si agenda sa era cu totul alta…

As putea sa va zic cum eforturile lui Gheorghiu-Dej au continuat, incercarile sale nu s-au oprit din a face SUA partenerul Romaniei. Dar in martie 1965, Gheorghiu-Dej moare si el.

Liderii comunisti romani au inceput o scurta lupta pentru putere. Decisiva a fost opinia lui Ion Gheorghe Maurer, ministru de externe, un tip destept care insista ca viitorul lider al Romaniei trebuie sa fie o persoana care, ca si Dej, sa aiba viziunea de a desprinde Romania de influenta imputita a societicilor.

Maurer a avut intentii bune cand l-a indicat pe generalul-maior Nicolae Ceausescu, un tanar ambitios care participase in ultimii ani la intalniri externe incredibil de importante alaturi de Maurer, inclusiv la Moscova si Beijing, trimis ca inlcuitor al lui Gheorghiu-Dej, care se temea (si pe buna dreptate) ca rusii vor sa il asasineze.

Ce nu stia elegantul Maurer e ca dintr-un cizmar analfabet nu poti face cal de competitie.

Generalul-maior Nicolae Ceausescu a fost catava vreme interesat oarecum de deschiderea spre Occident, apoi gaurile sale culturale si educationale l-au dus previzibil spre taramul dictaturii.

Suntem intr-un moment istoric oarecum similar, dupa 60 de ani. Ce s-ar fi putut realiza pentru Romania daca JFK nu murea si, cu siguranta, ar fi fost reales?

Care ar fi fost rolul Romaniei in contextul Razboiului Rece? Cum ar fi fost viata romanilor, daca patria lor ar fi fost exemplul istoric de demnitate europeana in fata Balcanilor distrusi de Rusia?

Cum s-ar fi transpus in mentalitatea poporului roman greutatea a 60 de ani de sprijin alaturi de cea mai puternica natiune a lumii din ultimul secol, ma refer la educatie, economie, cultura, armata, sanatate, tehnologie? Pffff…

Care va fi soarta Romaniei acum? Pfff…

sursa: strictsecret.substack.com