Franța o democrație în derivă: doar 15% dintre cetățeni declară că au încredere în partidele politice

Un nou sondaj realizat de prestigiosul institut CEVIPOF arată o ruptură profundă între cetățenii francezi și clasa lor politică, cu niveluri de neîncredere fără precedent față de guvern, partide și instituțiile naționale. Astfel, doar 22% dintre cetățeni mai declară că au încredere în politică, iar numai 18% îl creditează pe președintele Emmanuel Macron. Partidele politice se află la un minim istoric, cu un nivel de încredere de doar 15%, în timp ce peste jumătate dintre francezi (51%) afirmă că nu mai văd nimic de care să fie mândri în modul de funcționare al democrației. Aceste cifre conturează imaginea unei democrații occidentale majore aflate într-o criză de legitimitate, marcată de instabilitate politică, guverne fragile și o ruptură tot mai accentuată între instituții și societate, scrie BrusselsSignal

Guvernul francez, istoric nepopular; neîncrederea politică atinge niveluri fără precedent

Francezii se îndepărtează tot mai mult de clasa politică, având o percepție extrem de negativă atât asupra politicii, cât și asupra guvernului.

Potrivit celei mai recente ediții a Barometrului încrederii politice, publicat ieri de Centrul de Cercetare Politică de la Sciences Po (CEVIPOF), doar 22% dintre francezi declară că au încredere în politică.

Actorii spațiului politic național – partidele, aleșii și mass-media – sunt percepuți covârșitor negativ. Nivelul de încredere în aceste instituții este cel mai scăzut de la lansarea barometrului CEVIPOF, în 2009.

În contrast puternic, instituțiile locale și cele asociate cu securitatea publică și serviciile esențiale – precum poliția, armata, spitalele și sistemul de asigurări sociale – se bucură de un nivel mult mai ridicat de respect și încredere.

Cel mai prost plasate sunt partidele politice: doar 15% dintre francezi afirmă că au încredere în ele. Acest nivel extrem de scăzut contrastează cu încrederea acordată aleșilor locali: primarii se bucură de un nivel de încredere de 60%, notează CEVIPOF.

Președintele Emmanuel Macron este creditat cu încrederea a doar 18% din populație, în scădere de la 23% anul trecut. Adunarea Națională stă doar marginal mai bine: 20% dintre francezi declară că au încredere în instituție, cu patru puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

În prezent, puțin peste jumătate dintre francezi (51%) consideră că nu există nimic de care să fie mândri în funcționarea sistemului democratic – un procent semnificativ mai mare decât în Italia, Germania sau Regatul Unit.

Doar 20% dintre respondenți cred că politicienii încearcă să își respecte promisiunile, din nou mult sub nivelurile înregistrate în Italia, Germania sau Marea Britanie.

Aproximativ 53% dintre francezi consideră că experții, și nu aleșii, ar trebui să decidă ce este mai bine pentru țară; 43% cred că democrația este ineficientă și că este nevoie de mai puțină democrație și mai multă eficiență; 36% își doresc un „om forte” care să nu fie responsabil în fața parlamentului sau a alegerilor; iar 20% susțin chiar un regim militar.

În Franța, 80% dintre cei chestionați cred că actualul guvern „improvizează din mers”.

Responsabilitatea politică este percepută ca fiind grav deficitară: 88% dintre francezi afirmă că, atunci când aleșii eșuează, aceștia nu își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lor.

Alte grupuri naționale cu niveluri scăzute de încredere sunt sindicatele (37%) și mass-media (29%).

În schimb, niveluri ridicate de încredere sunt acordate spitalelor (79%), jandarmeriei (77%), armatei (75%), poliției (73%) și sistemului de asigurări sociale (68%).

În pofida neîncrederii profunde în modul în care funcționează democrația în Franța, francezii rămân atașați de principiul democratic: 82% dintre respondenți declară că susțin democrația ca valoare.

„Francezii exprimă o așteptare foarte puternică pentru noi mecanisme democratice bazate pe participarea cetățenilor și pe luarea directă a deciziilor”, notează CEVIPOF.

Astfel, 79% dintre francezi ar dori utilizarea mai frecventă a referendumurilor pentru adoptarea legilor sau a politicilor publice; 77% sunt favorabili organizării de convenții cetățenești; iar 79% vor ca propunerile rezultate din aceste convenții să fie supuse referendumului.

După alegerile pentru Parlamentul European din 2024, în care centrul macronist a fost sever înfrânt de Rassemblement National al lui Marine Le Pen, Emmanuel Macron a convocat alegeri legislative anticipate, sperând într-un efect de mobilizare națională. În schimb, scrutinul a produs un parlament fără majoritate clară.

Aceasta a declanșat o instabilitate politică prelungită, cu o succesiune de guverne minoritare fragile, confruntate cu amenințări repetate de moțiuni de cenzură.

Macron a întâmpinat dificultăți majore în adoptarea unor măsuri-cheie, precum echilibrarea bugetului sau o reformă moderată a pensiilor.

Rezultatul a fost o slăbire severă a autorității sale, blocarea agendei de reforme și adâncirea crizei politice, pe măsură ce mandatul său se apropie de finalul din 2027.

Toate acestea par să fi contribuit semnificativ la percepția extrem de negativă asupra politicii naționale în Franța.

Cercetătorii afirmă că aceste rezultate — care combină atașamentul față de democrație cu neîncrederea profundă în funcționarea ei actuală — reprezintă „un apel clar la un reset democratic”.

Ei indică drept soluții referendumurile și convențiile cetățenești, întrucât cetățenii doresc să completeze și să corecteze democrația reprezentativă, nu să o înlocuiască.

sursă: BrusselsSignal