Dan Dungaciu la GEOPOLITICA NOII LUMI: America și-a redus aproape în totalitate interesul pentru Europa, iar România trebuie să-și regândească politica externă

Autor: Oana-Medeea Groza

Relația dintre România și Statele Unite ale Americii, viitorul rolului american în Europa și importanța strategică a Mării Negre au fost analizate de sociologul și analistul Dan Dungaciu, în dialogul cu Daria Gușă, în emisiunea „Geopolitica Noii Lumi”. În partea finală a discuției, cei doi au abordat schimbarea priorităților Washingtonului, poziționarea României într-un context geopolitic aflat în transformare și consecințele pe care diminuarea interesului american pentru Europa și regiunea Mării Negre le-ar putea avea asupra Bucureștiului. Dan Dungaciu susține că România trebuie să-și definească mai clar propriile interese și să nu privească relația cu Washingtonul ca pe singurul reper al politicii sale externe, avertizând, în același timp, că importanța strategică a Mării Negre pentru București nu înseamnă automat că aceasta reprezintă și o prioritate pentru administrația americană.

Discuția a pornit de la situația României la Marea Neagră și de la modul în care Washingtonul privește această regiune. Dan Dungaciu este de părere că România nu valorifică suficient poziția geostrategică pe care o are și că, în actualul context internațional, Bucureștiul nu se poate limita la a aștepta semnale de la Washington. Aceste lipsuri în planul politicii externe sunt accentuate de modul în care România pare că joacă în favoarea Ucrainei, încheind acorduri și participând la întâlniri cu Volodimir Zelenski și Maia Sandu, creându-se astfel impresia unui triunghi de putere condus, de data aceasta, de Ucraina. Contextualizarea acestor evenimente trebuie să țină cont de înțelegerea dintre Putin și Trump, prin care s-au reîmpărțit sferele de influență, americanii cedând rușilor controlul la Marea Neagră.

România nu are, în prezent, o strategie proprie suficient de clară în ceea ce privește Marea Neagră și are mari carențe, aproape insurmontabile, în planul politicii externe. În opinia lui Dan Dungaciu, problema nu ține doar de poziționarea geografică a României, ci de capacitatea politică de a transforma această poziție într-un proiect concret. Dungaciu a dat ca exemplu relația cu Bulgaria și a remarcat absența unor dezbateri strategice consistente între București și Sofia pe teme legate de Marea Neagră. El a legat această situație inclusiv de problema energetică. În perspectiva sa, România ar fi trebuit să urmărească existența unui cadru care să permită circulația energiei în regiune, în condițiile în care exploatarea resurselor din Marea Neagră depinde și de evoluția situației de securitate. „Ai nevoie de niște oameni cu proiecte care pot să și le asume și pot să le ducă mai departe”, a spus Dungaciu, susținând că avantajele geografice și economice nu se transformă automat în beneficii pentru România.

Ce interes mai are Trump pentru Marea Neagră?

Despre cum se poziționează administrația Trump față de România și față de anumite forțe politice românești, în special față de mișcarea suveranistă, Dan Dungaciu a afirmat următoarele: „America e pragmatică. America știe ce se întâmplă aici”. Washingtonul cunoaște foarte bine situația politică de la București și își urmărește propriile interese. Statele Unite nu ar avea motive să se implice într-o confruntare directă cu actuala putere de la București, preferând să păstreze o relație pragmatică. „America are niște interese foarte pragmatice în spațiul european și probabil că, din această perspectivă, preferă să nu îmbrățișeze actuala conducere de la București; dar nici să nu intre într-o confruntare cu această putere”, a afirmat analistul.  Dan Dungaciu a susținut, de asemenea, că o eventuală schimbare a configurației politice de la București ar putea produce, în viziunea sa, o altă relație cu Washingtonul. El a legat această posibilitate de ceea ce a numit „comunitatea de valori”, făcând referire la exemplul Poloniei.

Dan Dungaciu a pus sub semnul întrebării ideea că regiunea Mării Negre ar reprezenta, în prezent, o prioritate majoră pentru președintele american și a făcut o comparație neobișnuită, dar grăitoare: „Marea Neagră este, să ne înțelegem foarte clar, precum buzunarul acela mic de la jeans pe care îl ai în buzunarul mai mare”.  Marea Neagră este un spațiu important pentru România, dar că acest lucru nu înseamnă automat că ea reprezintă o prioritate similară pentru Washington. „Pe Trump nu îl interesează foarte tare povestea asta, nici în războiul cu Rusia, pentru că el vrea să negocieze altceva și, probabil, inclusiv cu Rusia vrea să negocieze altceva”, a afirmat Dan Dungaciu. Analistul a legat această perspectivă de războiul din Ucraina și de încercarea lui Trump de a nu transforma conflictul început în timpul administrației Biden într-un conflict asociat propriei administrații. „Pe Trump nu îl interesează războiul. Și nu vrea ca războiul Biden să devină războiul lui Trump. Trump a vrut să închidă războiul de la bun început”, a arătat Dan Dungaciu.

Dan Dungaciu: „Interesul lui Donald Trump pentru regiune, pentru Europa este minimal”

O altă idee importantă formulată în cadrul discuției a fost aceea că politica externă americană nu poate fi redusă la deciziile personale ale președintelui. Dan Dungaciu a vorbit despre complexitatea instituțiilor americane și despre diferențele de perspectivă dintre Casa Albă, Pentagon, CIA și alte structuri ale aparatului de securitate american. „Instituțiile Statelor Unite sunt atât de mari, puternice și diverse că nici măcar Donald Trump nu le poate pune în ordine pe toate”, a afirmat analistul. În această interpretare, administrația americană poate avea dificultăți în a schimba rapid direcția unor politici deja susținute de instituții puternice. Concluzia lui Dan Dungaciu cu privire la interesul american pentru Europa a fost tranșantă: „Interesul lui Trump pentru regiune, pentru Europa este minimal”. El a susținut, de asemenea, că Marea Neagră nu ar ocupa un loc central în strategia americană pe care o invocă, motiv pentru care România nu ar trebui să pornească de la premisa că Washingtonul va acorda automat regiunii o atenție prioritară.

„Marea Neagră nu este prezentă în Strategia de Securitate a Statelor Unite. Deci să nu ne facem vreo iluzie că toți stau cu ochii pe Marea Neagră și e o mare competiție”, a afirmat analistul. În această logică, Bucureștiul ar trebui să-și diversifice relațiile regionale și să nu privească politica externă exclusiv prin prisma relației cu Washingtonul. România ar trebui să-și construiască propriile interese regionale și să lucreze direct cu statele relevante din vecinătatea Mării Negre, fără a aștepta ca toate inițiativele strategice să fie dictate din exterior.

România după retragerea influenței americane

Dan Dungaciu a susținut că reducerea influenței americane creează un spațiu pe care alți actori, europeni sau nu, încearcă să îl ocupe. În acest context, el a vorbit despre posibilitatea reluării relațiilor cu Republica Chineză, care este, însă, mult mai precaută în actualul context geopolitic global, din rațiuni de securitate. Dar se poate vorbi mai ales despre creșterea influenței Germaniei și Franței în regiune și despre schimbarea echilibrului de putere.

„În momentul în care americanii s-au retras și nu mai este un șerif, dacă vreți, sau un stăpân, vin toți. Geopolitica are oroare de vid, cum se zice”. În opinia sa, această schimbare explică inclusiv o parte din influența mai mare pe care Germania ar avea-o astăzi în România. „Cred că influența germană este mare inclusiv pentru că influența americană nu mai este atât de puternică”, a afirmat Dan Dungaciu. El a făcut, totodată, o distincție între perioada lui Klaus Iohannis și situația actuală, susținând că fostul președinte român a avut o orientare mai degrabă euroatlantică.

„America are un interes mai mic față de regiune, pentru că administrația Trump are alte priorități și o altă abordare. Și atunci au venit tot felul de actori. Nemții au aici o influență de vreo 6-7 miliarde, ca să zic așa, prin acordul SAFE. Este cel mai mare contract pe care o companie germană l-a primit vreodată. Nemții n-au soldați pe teren, nemții nu au vreo mare angajare militară, dar au primit acești bani. Deci, din punctul acesta de vedere, cred că influența germană este mare, iar explicația este inclusiv faptul că influența americană nu mai este atât de puternică. Dovadă și soldații care pleacă. Soldații americani au plecat. Asta e noua viziune americană. Nu e că ne certăm noi cu americanii. Noua viziune americană este altfel.”

Ce ar trebui să facă România în acest nou context?

Din perspectiva lui Dan Dungaciu, problema nu este doar aceea că Statele Unite își modifică prioritățile, ci și faptul că România nu ar avea suficient de clar definit ceea ce dorește să obțină în noul context internațional. Nici în plan național situația nu este roz, pentru că pare că Nicușor Dan este, la rândul său, un obstacol în definirea unei politici externe corecte și coerente. Însă simpla lui suspendare și înlocuire nu rezolvă în totalitate grava criză instalată. „Noi nu avem o diplomație capabilă să gândească cu capul ei”, a afirmat Dan Dungaciu, subliniind că majoritatea oamenilor din Ministerul de Externe au trăit în vremuri de pace, or acum vine războiul. De aceea, România are nevoie de o resetare, de o gândire nouă, forțe proaspete și de altă perspectivă asupra lumii.

Episoadele din noul sezon al  emisiunii „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă, pot fi urmărite săptămânal, joia, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar și pe platforma goldtv.ro