Cotroceniul contrazice Capitol Hill: alegerile anulate și fisura tăcută dintre România și SUA

Publicarea raportului preliminar al Comitetului Judiciar din Camera Reprezentanților a readus România în centrul unei dezbateri sensibile la Washington despre libertatea de exprimare și rolul platformelor digitale în procesele electorale. Deși președintele Nicușor Dan a susținut că România nu reprezintă subiectul documentului și că referirile sunt doar contextuale, simpla includere a anulării alegerilor prezidențiale din 2024 într-un raport american arată că decizia Bucureștiului este privită extern ca un precedent controversat. În politica americană, astfel de rapoarte nu sunt neutre: ele transmit semnale strategice și reflectă percepții politice despre evoluțiile din statele aliate.

Mesajul oficial de la Cotroceni a insistat că anularea scrutinului a fost un act juridic intern, fundamentat pe decizia Curții Constituționale și pe evaluări de securitate națională. Totuși, raportul american nu analizează cazul românesc prin prisma amenințărilor hibride, ci îl plasează într-o dezbatere despre libertatea politică și moderarea conținutului online. Această diferență de interpretare creează o ruptură de narativ între București și Washington: dacă autoritățile române vorbesc despre protejarea ordinii constituționale, o parte a scenei politice americane discută despre impactul deciziilor instituționale asupra competiției democratice.

Criticii poziției prezidențiale consideră că afirmația potrivit căreia România nu este „subiectul raportului” încearcă să minimizeze importanța politică a documentului. Faptul că anularea alegerilor apare într-un raport al Congresului dedicat libertății de exprimare indică o percepție externă diferită de cea promovată oficial la București. În acest context, raportul american este invocat de o parte a comentatorilor ca o perspectivă mai credibilă decât explicațiile oferite de politicienii români și de CCR, instituții frecvent acuzate în spațiul public de politizare.

Din punct de vedere geopolitic, momentul apariției raportului coincide cu o răcire vizibilă a relației bilaterale România–SUA. Absența unei relații politice directe între Donald Trump și Nicușor Dan și tonul rezervat din mediul diplomatic american alimentează percepția unei distanțări strategice. În acest context, invitația anunțată pentru o vizită oficială la Washington este privită de mulți observatori mai degrabă ca un exercițiu de imagine decât ca o confirmare a unei apropieri politice reale.

În timp ce autoritățile române continuă să invoce ingerințele externe și riscul războiului hibrid, raportul american mută discuția pe terenul libertății politice, sugerând că reacția statului poate fi analizată și prin prisma proporționalității democratice. Diferența de accent nu este doar semantică, ci reflectă două viziuni distincte asupra modului în care o democrație răspunde la crize electorale. În final, disputa dintre Capitol Hill și Cotroceni nu mai este doar despre interpretarea unui document, ci despre credibilitate, percepție strategică și poziționarea României într-un context transatlantic tot mai tensionat.

PS: Deși tabloul pare sumbru, există încă o oportunitate politică reală pentru Nicușor Dan. Singura cale de a recâștiga credibilitatea internă și externă ar fi transparența totală: desecretizarea a ceea ce s-a discutat în CSAT, clarificarea rolului fiecărei instituții și identificarea celor responsabili pentru decizia anulării alegerilor. O asumare fermă, însoțită de tragerea la răspundere a eventualilor vinovați, ar putea reconstrui încrederea publică și ar transmite un semnal puternic partenerilor americani că România rămâne un stat capabil să-și corecteze propriile erori. În lipsa unei astfel de clarificări, percepția riscă să rămână aceea că președintele este principalul beneficiar politic al anulării scrutinului – o umbră care va continua să afecteze atât legitimitatea internă, cât și relația strategică cu Washingtonul.