Ce se va întâmpla cu refugiații ucraineni din Germania după un acord de pace? Doar 33% dintre ei au un loc de muncă

Un milion de ucraineni și-au căutat refugiu în Germania, însă doar 33% dintre ei au un loc de muncă. Această realitate alimentează o dezbatere tot mai intensă la Berlin: ce se va întâmpla cu refugiații odată ce războiul se va încheia? În timp ce SPD propune reguli stricte și limitarea ajutorului social, Verzii pledează pentru permise de ședere pe termen lung și sprijin pentru integrare sau pentru o eventuală întoarcere voluntară, scrie Euronews

Un milion de ucraineni și-au căutat refugiu în Germania, însă doar 33% dintre ei au un loc de muncă. Ar trebui să li se permită să rămână după încheierea războiului? Dacă o deputată a Verzilor cere „permise de ședere pe termen lung”, un consilier regional al SPD are o altă opinie.

Încă suntem departe de rezultat, dar speranța nu a fost niciodată atât de mare: negocieri de pace directe între Ucraina și Rusia ar putea avea loc în curând. În noaptea istorică de luni, președintele american Donald Trump a evocat posibilitatea unor negocieri în „următoarele două săptămâni”. Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt decisive.

Dacă pacea este posibilă, acest lucru privește și Germania. În prezent, acolo trăiesc 1,26 milioane de cetățeni ucraineni – majoritatea persoane strămutate de război. Mulți dintre ei sunt considerați bine integrați și implicați în activități de voluntariat.

Însă, în aprilie, Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă a înregistrat aproximativ 701.000 de ucraineni care primesc ajutorul cetățeanului. Aceasta stârnește dezbateri. Pe an, suma ajunge la circa 6 miliarde de euro. Dintre aceștia, 502.000 sunt apți de muncă. Numărul ucrainenilor angajați cu contracte supuse asigurărilor sociale (272.000) a crescut față de anul precedent. Totuși, în ansamblu, doar 33% dintre cetățenii ucraineni aflați în Germania au un loc de muncă.

„Din punct de vedere juridic, lucrurile sunt clare”, a subliniat joi Heiko Teggatz pentru Euronews (în germană): „Când pacea va reveni, toți beneficiarii ajutorului cetățean proveniți din Ucraina trebuie să se întoarcă în țara lor! În principiu, aproape toți ucrainenii strămutați de război ar trebui să revină.”

Diferența față de Siria, de exemplu, este că „Ucraina este fără îndoială o țară de origine sigură”, potrivit șefului sindicatului poliției federale.

Partidul de opoziție, Verzii, are o altă poziție. Întrebată dacă ucrainenii strămutați de război și beneficiari ai ajutorului cetățean ar trebui să părăsească Germania în caz de pace, Filiz Polat (Verzi), responsabilă pentru politica internă, a declarat pentru Euronews: „În prezent nu există niciun motiv de a discuta retragerea protecției acordate ucrainenilor.”

Mulți refugiați ucraineni sosiți după 2022 nu au reușit, se pare, să fie integrați pe piața muncii. Adesea, barierele birocratice sunt ridicate pentru companii sau agențiile de plasare. Totuși, au fost semnalate și cazuri izolate de fraudă socială: printre acestea, ucraineni înregistrați în Germania și beneficiind de ajutorul cetățeanului, dar care nu locuiesc de fapt în Republica Federală. De pildă, o familie a încasat 40.000 de euro în alocații, deși s-a întors în Ucraina după câteva luni.

Politiciana Verzilor pledează pentru un „permis de ședere pe termen lung”

Secretara parlamentară a Verzilor, Filiz Polat, subliniază: „O abordare comună a statelor membre ale UE este de salutat – nu trebuie acțiuni solitare sau decizii pripite”. Recomandări pentru o „tranziție coordonată” sunt deja în curs de elaborare la nivelul UE.

Prioritatea ar fi sprijinirea Ucrainei „cât mai bine posibil în apărare și în negocieri”. Aceasta presupune ca „refugiații ucraineni din Germania să continue să beneficieze de protecție și să poată participa la viața societății”.

Întrebată de Euronews dacă, în cazul încheierii războiului, beneficiarii ucraineni ai ajutorului cetățean ar trebui să părăsească Germania iar angajații ucraineni să rămână, Polat răspunde: „Avem nevoie de o strategie clarvăzătoare, cu soluții nebirocratice și pragmatice, pentru tranziția către permise de ședere pe termen lung și pentru posibilități de întoarcere voluntară și autodeterminată”.

Multe persoane originare din Ucraina au început o formare profesională în Germania, și-au găsit un loc de muncă, și-au construit un mediu social, au învățat limba germană sau au urmat școala acolo, adaugă Polat. „Pentru a le oferi un pic de siguranță și pentru a evita ca ei să-și piardă din nou căminul, ar trebui permisă o modificare simplă a statutului de ședere.”

Consilier regional SPD: „Dacă motivele de azil dispar, trebuie părăsită țara”

Cei doi consilieri regionali SPD din Turingia, Marko Wolfram și Matthias Jendricke, au prezentat recent un concept care prevede acordarea ajutorului cetățean refugiaților doar sub formă de împrumuturi fără dobândă.

Obiectivul este următorul: persoanele care ajung în Germania și care până acum nu au contribuit deloc nu ar mai trebui să primească prestații sociale decât sub forma unui împrumut fără dobândă. Similar modelului Bafög, ar exista reduceri pentru beneficiarii care se angajează cu contract supus asigurărilor sociale și rambursează prestațiile.

Întrebat dacă beneficiarii ucraineni ai ajutorului cetățean trebuie să părăsească Germania, consilierul regional Marko Wolfram (SPD) a declarat pentru Euronews: „Tocmai pentru asta este util bilanțul. El reprezintă un indiciu al voinței de integrare. Dacă motivele de azil dispar, trebuie părăsită țara, sau se profită de ocazie și se depune o cerere de naturalizare. În acest caz, bilanțul este luat în considerare.”

Wolfram își explică astfel conceptul de bilanț: „Împreună cu colegul meu din Nordhausen, Matthias Jendricke, pledez pentru un cont de bilanț al prestațiilor. Statul oferă mai întâi prestațiile necesare subzistenței. În acest fel, suntem și în conformitate cu Constituția.”

Ca punct de contrapartidă, ar urma să fie acordate puncte bonus pentru etapele importante pe drumul integrării: „diplomele școlare ale copiilor, absolvirea cursurilor de limbă și accesul la un loc de muncă”. Cu reguli clare și transparente, ar exista „o stimulare a integrării: oricine nu este interesat este obligat să plece!”.

Wolfram subliniază că a fost „just” ca, la începutul războiului, refugiații din Ucraina să beneficieze de ajutorul cetățeanului, deoarece „altfel sistemul de azil ar fi fost copleșit”. Dar acum: „Avem nevoie de un sistem transparent care să creeze stimulente pozitive pentru integrare și să arate consecințele pentru cei care nu vor. De altfel, acest lucru nu se aplică doar refugiaților din Ucraina.”

Secretara Verzilor cere „programe de sprijin” pentru repatriați.

Deputata verzilor Filiz Polat subliniază că Germania ar trebui să sprijine clar atât întoarcerea voluntară a ucrainenilor, cât și reconstrucția Ucrainei. Ea afirmă: „Germania ar trebui să susțină activ reconstrucția și să însoțească persoanele care decid o întoarcere autodeterminată.”

Aceasta presupune „programe de sprijin țintite”, precum și „o mai bună punere la dispoziție a informațiilor despre posibilitățile existente”, potrivit directoarei parlamentare a Verzilor.

Heiko Teggatz, președintele sindicatului poliției federale (membru CDU), a declarat joi: „Dacă nu mai există război, ei nu mai sunt, din punct de vedere juridic, persoane strămutate de război. Regulamentul UE nu se va mai aplica. Toate persoanele strămutate vor trebui atunci să se întoarcă în țara lor de origine.”

Persoanele originare din regiunea Donbas, care este „reclamată” de Putin ca una dintre condițiile pentru negocierile de pace, ar putea continua să trăiască în siguranță în alte zone din Ucraina.

Teggatz își precizează și mai clar poziția: „Cine este salariat aici poate, desigur, să rămână atâta timp cât are un loc de muncă în Germania.” Dar dacă își pierde locul de muncă, „trebuie să se întoarcă acasă înainte de a ajunge pe ajutorul de șomaj.”

sursă: Euronews