Ce ar fi adus proiectul privind situația de criză? – H. D. Hartmann, la GOLD FM

Postat de pe 9 martie 2022

Autor: Adrian Lambru

Analistul geo-politic H. D. Hartmann a declarat în cadrul emisiunii “Ce-i în Gușă, și-n căpușă” de la Gold FM că: „Dacă proiectul de lege nu ar fi fost retras, aducea probleme securității naționale pe mai multe planuri. Se încearcă instituirea unui stat de securitate, nu a unei democrații. Nici Stalin sau Hitler nu au putut imagina asemenea aberații”.

În spațiul mediatic au apărut referiri la un draft de act normativ potrivit căruia Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) poate să impună situaţia de criză, la propunerea ministrului Apărării Naţionale. Una dintre prevederi s-ar referi la faptul că rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toţi bărbaţii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani, notează HotNews.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat marţi, 8 martie, că acest proiect privind situaţia de criză şi pregătirea unei rezerve generale în caz de război nu este de actualitate. Dîncu susține că ministerul pe care îl conduce va anunţa opinia publică despre proiectele sale legislative, potrivit Agerpress.

H. D. Hartmann este de părere că acest proiect de lege ar fi: „un copy-paste, o traducere Google a unui document primit de undeva”. Acesta susține că respectivul proiect nu ar fi fost scris de un cunoscător adevărat al limbii române, referindu-se aici la numeroasele greșeli gramaticale și de exprimare pe care le cuprinde. „O confuzie ideatică și de principii de securitate cum rar mi-a fost dat să văd” – a adăugat analistul.

Stat de securitate sau stat democratic?

Pe lângă confuziile de ordin lingvistic, proiectul privind criza de securitate ar prezenta și confuzii ideatice și de principii. Acestea ar fi provocat o foarte mare problemă de ordin politic. Acest proiect de lege ar modifica în mod ilegal o lege organică și ar încălca alte patru legi fundamentale care privesc apărarea teritoriului național.

„Reprezentantul legitim și unic al poporului român este Parlamentul” – declară H. D. Hartmann. „Această instituție decide ce înseamnă risc de securitate națională. Parlamentul României decide ce înseamnă risc la adresa apărării naționale. Un general de serviciu sau un general de armată de informații (premierul Nicolae Ciucă n.r) nu are niciun drept să facă asta. Se încearcă instituirea unui stat de securitate, nu a unui stat democratic în România”.

De unde vine documentul?

Analistul geo-politic o suspectează în cazul de față pe subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, Victoria Nuland. Potrivit lui H. D. Hartmann, ea ar fi în spatele acestui transfer de comandă a Armatei Române către posibile interese străine, iar premierul Nicolae Ciucă ar fi fost de acord. „Lucru unic în lume!” – subliniază Hartmann. „Soldații americani nu au voie să fie decât sub comanda americană, soldații francezi la fel și așa mai departe. Nu există comandă internațională decât pe mandat al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și ordinile Alianței Tratatului Antlanticului de Nord (NATO)”.

Statul Major Român ar fi urmat să fie subordonat unui centru național militar de comandă care, la rândul ei, se subordonează unei organizații care nu dă raportul poporului român, adică Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

„Soldatul român s-ar fi transformat în mercenar. Luăm din dreptul suveran al Armatei Române și din misiunea sa sacră de a apăra teritoriul național exclusiv în beneficiul națiunii române” – declară analistul geo-politic.

Emisiunea “Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, moderată de Cozmin Gușă, se difuzează de luni până joi, la Gold FM, de la ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe paginile de YouTube și Facebook ale Radio Gold FM România.

Sursa foto: Facebook / MApN


Opiniile cititorului

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Melodia actuala

Titlu

Artist

Background