Banca europeană care face afaceri în Rusia. Cum merg sancțiunile împotriva Rusiei?

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Scamatoriile Iosefinei” de la Radio Gold FM, jurnalista Iosefina Pascal a prezentat noi detalii despre eficiența sancțiunilor impuse asupra Rusiei și a prezentat care sunt băncile europene care își continuă activitatea pe teritoriul rusesc, dând dovadă de o ipocrizie ieșită din comun.

Există o bancă, Raiffeisen, care în continuare, în pofida sancțiunilor impuse Rusiei, desfășoară activități comerciale în Rusia fără niciun fel de problemă. S-a vorbit despre legăturile șefilor Raiffeisen cu Rusia de-a lungul timpului, dar mai important este că această bancă activează pe teritoriul Federației Ruse (lucru previzibil, având în vedere legăturile Austriei cu Rusia), dar și că Raiffeisen face angajări masive în această țară. Oficial, când este interpelată, banca austriacă neagă orice legătură cu Rusia, în ciuda realităților faptice.

Există și alte bănci, cum este și UniCredit, care continuă să opereze în Rusia. Aceasta este a doua cea mai mare bancă occidentală care încă desfășoară, cu ipocrizie, activități în Federația Rusă. În România, Raiffeisen deservește peste 2 milioane de clienți și a fost implicată în multiple scandaluri, de la condamnările în instanță din cauza escrocheriilor practicate și până la celebrul scandal 10 august, când CEO-ul Raiffeisen România, van Groningen, a participat alături de mulțime la protest, amestecându-se în problemele civice și politice ale societății românești. Mai mult decât atât, a existat și un scandal Raiffeisen-Iohannis, iscat din pricina chiriei plătite în Sibiu de banca austriacă președintelui.

Fondul Monetar Internațional spune că „Rusiei îi priește războiul”. Această organizație globală influentă a prognozat că economia Rusiei va crește mai rapid decât toate economiile avansate din lume, inclusiv cea a SUA, în acest an. Fondul Monetar Internațional (FMI) anticipează că Rusia va înregistra o creștere de 3,2% în acest an, semnificativ mai mare decât Regatul Unit, Franța și Germania. Exporturile de petrol au „rămas stabile”, iar cheltuielile guvernamentale au „rămas ridicate”, contribuind la creștere, a declarat FMI. În total, a declarat că economia mondială a fost „remarcabil de rezistentă”.

„În ciuda multor prognoze sumbre, lumea a evitat o recesiune, sistemul bancar s-a dovedit în mare măsură rezistent, iar principalele economii emergente nu au suferit oprire bruscă”, a declarat FMI. Cu toate că Rusia este sancționată din cauza invaziei sale în Ucraina, FMI a îmbunătățit mult predicțiile sale din ianuarie pentru economia rusă din acest an și a declarat că, în timp ce creșterea va fi mai mică în 2025, va fi totuși mai mare decât se aștepta anterior, la 1,8%. Investițiile din partea corporațiilor și a întreprinderilor de stat și „robustul consum privat” din Rusia au promovat creșterea, alături de exporturile puternice de petrol, conform lui Petya Koeva Brooks, director adjunct la FMI.

Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume și, în februarie, BBC a dezvăluit că milioane de barili de combustibil din petrol rusesc erau încă importate în Marea Britanie în ciuda sancțiunilor.

Previziunile FMI despre efectul conflictului din Orientul Mijlociu. Ce sancțiuni vor fi impuse Iranului?

Economiștii de la FMI au avertizat că, dacă războiul Israel-Hamas escaladează în continuare în Orientul Mijlociu, acest lucru ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor și energiei în întreaga lume, în special din pricina blocajelor ce vor surveni în Marea Roșie. Atacurile continue asupra navelor în Marea Roșie și războiul continuu din Ucraina ar putea afecta, de asemenea, economia globală până acum „remarcabil de rezistentă”, a declarat FMI. O posibilă creștere a costurilor alimentelor, energiei și transportului ar duce la cele mai mari daune în țările cu venituri mai mici.

Analiștii spun că este puţin probabil ca atacul fără precedent al Iranului cu rachete şi drone împotriva Israelului să declanşeze sancţiuni semnificative asupra exporturilor de petrol ale acestei ţări din partea administraţiei Biden, din cauza îngrijorărilor legate de creşterea preţului petrolului şi de enervarea principalului cumpărător, China. Reprezentantul Steve Scalise, republicanul nr. 2 al Camerei, a declarat că administraţia a făcut mai uşor pentru Iran să-şi vândă petrolul, generând venituri care au fost folosite pentru ”a finanţa activităţi teroriste”. Presiunea politică de a pedepsi Iranul creează o problemă spinoasă pentru administraţie: cum să descurajăm astfel de atacuri în viitor fără escaladarea tensiunilor regionale, creşterea preţului petrolului sau antagonizarea Chinei, cel mai mare cumpărător de petrol iranian.

În această săptămână, Camera Reprezentanţilor a adoptat cu o majoritate covârşitoare un proiect de lege numit Legea privind sancţiunile energetice Iran-China, care ar extinde sancţiunile împotriva Iranului, solicitând rapoarte anuale pentru a determina dacă instituţiile financiare chineze au participat la tranzacţii cu petrol iranian. Legislaţia ar interzice instituţiilor financiare din SUA să aibă conturi pentru orice entitate chineză care se angajează în aceste tranzacţii. Proiectul de lege se confruntă cu un viitor incert în Senat, care este controlat de colegii democraţi ai lui Biden, care se tem să crească preţul petrolului. Mai mulţi analişti regionali au spus că se îndoiesc că Biden va lua măsuri semnificative pentru a intensifica aplicarea sancţiunilor americane existente pentru a sufoca exporturile de ţiţei ale Iranului.

Emisiunea „Scamatoriile Iosefinei”, prezentată de Iosefina Pascal, se difuzează de luni până joi de la ora 16, la Radio Gold FM. Înregistrările integrale pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.