Avram Gal: „Nu sunt relații între România și SUA momentan”. Ce spune omul de afaceri despre diplomație, lobby și interesele României la Washington

Avram Gal susține că România nu are o strategie coerentă pentru dezvoltarea relațiilor economice cu Statele Unite și că diplomația românească nu reușește să transforme cooperarea bilaterală în investiții concrete. În emisiunea „Fără Filtru cu Jessie”, omul de afaceri a criticat activitatea ambasadorului României în SUA, Andrei Muraru, a vorbit despre necesitatea reglementării lobby-ului și a explicat de ce, în opinia sa, Bucureștiul trebuie să vină la masa negocierilor cu proiecte clare și cu obiective precise.

„Nu sunt relații între România și SUA momentan”

Relațiile României cu Statele Unite, activitatea diplomației românești și oportunitățile economice pe care Bucureștiul nu reușește să le valorifice au reprezentat unul dintre principalele subiecte ale discuției dintre Avram Gal și Jessie Gușă, în cadrul emisiunii „Fără Filtru”.

Omul de afaceri consideră că România traversează o perioadă în care comunicarea politică la nivel înalt cu administrația americană este deficitară, deși colaborarea dintre instituțiile celor două state continuă să funcționeze în domenii esențiale. „Nu sunt relații între România și SUA momentan”, a afirmat Avram Gal, referindu-se la dimensiunea politică și diplomatică a relației bilaterale. El a făcut, însă, o distincție între contactele politice de la nivel înalt și cooperarea instituțională, precizând că, în domeniul militar, în cel al serviciilor de informații și în alte sectoare, colaborarea dintre instituțiile românești și cele americane este, în opinia sa, foarte bună. Avram Gal susține că reprezentanții instituțiilor celor două țări continuă să colaboreze și că problema principală nu ar fi absența totală a relațiilor, ci incapacitatea României de a obține rezultate economice și politice concrete din această cooperare.

În viziunea sa, o relație bilaterală eficientă trebuie să se reflecte inclusiv în investiții, proiecte economice și beneficii pentru populație. Nu este suficient ca reprezentanții celor două state să discute sau să mențină canale de comunicare dacă România nu reușește să transforme aceste contacte în oportunități de dezvoltare.

Critici la adresa ambasadorului Andrei Muraru

Unul dintre cele mai importante puncte ale discuției a fost activitatea ambasadorului României în Statele Unite, Andrei Muraru. Avram Gal a afirmat că îl cunoaște și că s-a întâlnit cu acesta la mai multe evenimente, însă consideră că o decizie luată în perioada administrației americane precedente ar fi afectat relația cu actuala conducere de la Washington. Potrivit lui Avram Gal, ambasadorul român era prea apropiat de tabăra democrată și s-ar fi poziționat, în percepția sa, împotriva lui Donald Trump. Omul de afaceri consideră că o asemenea abordare diplomatică reprezintă un risc atunci când se schimbă administrația de la Casa Albă.

Acesta a explicat că, în relațiile internaționale, diplomații trebuie să țină cont de faptul că persoanele aflate la conducerea statelor se schimbă, în timp ce interesele naționale rămân. În opinia sa, reprezentanții României în străinătate ar trebui să evite asocierea excesivă cu o anumită tabără politică americană, pentru a nu afecta relațiile cu administrațiile care îi succed. Avram Gal a susținut că ambasadorul ar fi mizat pe victoria democraților și că această strategie s-ar fi dovedit greșită. Din acest motiv, el consideră că președintele României ar trebui să analizeze schimbarea reprezentantului diplomatic de la Washington.

Totuși, omul de afaceri a făcut și o precizare importantă: în opinia sa, Andrei Muraru nu ar fi o persoană lipsită de implicare. Dimpotrivă, Gal a spus că l-a văzut participând la evenimente și că românii din Statele Unite vorbesc favorabil despre activitatea sa în anumite privințe. Critica sa vizează, în principal, modul în care ambasadorul s-ar fi raportat la competiția politică americană. Avram Gal a insistat că un ambasador nu se mai reprezintă pe sine după ce primește această funcție, ci reprezintă statul care l-a trimis. Din acest motiv, el consideră că activitatea diplomatică trebuie coordonată cu obiectivele instituțiilor statului și cu direcția stabilită de conducerea țării.

Oana Țoiu și rolul diplomației românești

A fost pusă sub lupă și activitatea Ministrului de Externe, Oana Țoiu. Avram Gal a criticat-o dur, afirmând că, din perspectiva sa, activitatea acesteia ar fi afectat diplomația românească. El a susținut că a discutat cu ambasadori români din mai multe țări, care i-ar fi transmis opinii negative despre activitatea ministrului.

Dincolo de criticile la adresa persoanelor aflate în funcții, omul de afaceri a insistat asupra necesității investițiilor în diplomație și în personalul care reprezintă România în străinătate. În viziunea sa, ambasadorii au un rol mult mai amplu decât cel de a participa la întâlniri oficiale. Ei ar trebui să organizeze evenimente care să promoveze România, să faciliteze contactele dintre oamenii de afaceri și să contribuie la atragerea investițiilor din țările în care sunt acreditați. Avram Gal a susținut că reprezentanțele diplomatice ar trebui să pună mai mult accent pe promovarea oportunităților economice, pe activități culturale și pe construirea unor relații de durată cu mediile de afaceri locale. În același timp, el a afirmat că asemenea activități presupun resurse financiare și o susținere mai consistentă din partea statului român. Astfel, diplomația nu trebuie privită doar ca o activitate protocolară, ci ca un instrument prin care România își poate promova interesele economice și strategice.

Lobby-ul în Statele Unite: „Pentru ce să plătești lobby, dacă nu ai un proiect?”

Un alt subiect important al interviului a fost lobby-ul în Statele Unite. Avram Gal consideră că România ar trebui să folosească mai eficient mecanismele prin care statele și companiile își promovează interesele în fața instituțiilor americane. El a explicat că, în Statele Unite, activitatea de lobby poate fi desfășurată în mod legal și transparent, prin contracte care stabilesc serviciile oferite și obiectivele urmărite. După părerea lui, România ar trebui să înțeleagă mai bine acest mecanism și să îl folosească pentru promovarea unor interese naționale bine definite.

Avram Gal a criticat însă ideea de a cheltui bani pentru lobby fără ca statul român să aibă o strategie clară și proiecte concrete pe care să le promoveze. „Pentru ce să plătești lobby, dacă nu ai un proiect?”, a întrebat acesta. Omul de afaceri a susținut că simpla angajare a unei companii americane de lobby nu garantează rezultate. O asemenea firmă poate facilita accesul la decidenți și poate contribui la promovarea unor propuneri, dar România trebuie să știe ce urmărește și ce are de oferit.

În cadrul emisiunii, Avram Gal a vorbit și despre lipsa unei legislații clare privind lobby-ul în România. El consideră că această situație contribuie la confuzia din jurul activității și la dificultatea de a utiliza mecanismele respective în mod transparent. Totodată, el a făcut referire la discuțiile publice privind presupuse plăți pentru acces la Donald Trump, afirmând că, în sistemul american, contractele de lobby pot preciza serviciile și contactele urmărite, iar informațiile pot fi consultate public.

Așadar, România ar trebui să trateze lobby-ul ca pe un instrument de promovare a intereselor naționale, nu ca pe o modalitate de a obține fotografii sau întâlniri fără un rezultat concret.

Parteneriatul public-privat, soluția propusă pentru atragerea investițiilor

Pentru Avram Gal, problema relației economice dintre România și Statele Unite este strâns legată de absența unui proiect de țară coerent. El consideră că România nu reușește să le prezinte investitorilor străini o direcție clară și nici să le ofere interlocutori instituționali care să poată transforma propunerile în proiecte concrete.

Avram Gal a relatat că discută cu oameni de afaceri din Statele Unite, Australia, Canada, Germania și Franța și că aceștia ar fi interesați să investească în România. Potrivit relatării sale, dificultatea apare atunci când investitorii încearcă să identifice instituția sau persoana care poate coordona un proiect de amploare.

El a descris o situație în care un investitor interesat să aducă în România sume de ordinul miliardelor de euro nu ar ști cui să se adreseze pentru a obține sprijin instituțional și pentru a parcurge etapele necesare. Această problemă reflectă lipsa unei coordonări eficiente între ministere și absența unor obiective economice asumate de întreaga conducere a statului. Soluția propusă de Avram Gal este dezvoltarea parteneriatelor public-private. El consideră că statul ar trebui să stabilească proiecte clare, să definească responsabilitățile instituțiilor și ale investitorilor și să creeze un cadru în care investițiile să poată fi realizate fără blocaje administrative prelungite.

Printre exemplele oferite s-au numărat construcția de autostrăzi și alte proiecte de infrastructură. Afaceristul Avram Gal a susținut că, atunci când există un proiect bine definit, un buget, un calendar și acordul instituțiilor implicate, investițiile pot fi puse în practică mai ușor. El a afirmat că aplicarea consecventă a parteneriatului public-privat ar putea transforma economia României în următorii ani, făcând chiar o comparație ambițioasă cu Elveția.

România ar trebui să negocieze și să ceară ceva în schimb

Avram Gal a criticat ceea ce consideră a fi lipsa de fermitate a României în relația cu Statele Unite. El a afirmat că țara noastră oferă sprijin și facilitează cooperarea, fără să își formuleze suficient de clar propriile solicitări. În acest context, a povestit despre participarea sa la evenimente organizate de TAPS, organizație americană a veteranilor de război, unde susține că a avut ocazia să întâlnească persoane importante din mediul militar și instituțional american. Avram Gal a afirmat că, în discuțiile sale, a prezentat România ca pe o țară favorabilă cooperării cu Statele Unite, dar a ridicat întrebarea de ce Bucureștiul nu își formulează mai clar interesele în schimbul sprijinului pe care îl oferă. „De ce nu cere România nimic în schimbul favorurilor pe care le face?”, a întrebat acesta. În opinia sa, președintele, premierul, Ministrul Apărării și Ministrul de Externe ar trebui să acționeze coordonat și să stabilească împreună ce urmărește România în relația cu Washingtonul. Ulterior, aceste obiective ar trebui prezentate părții americane într-o manieră coerentă.

Avram Gal consideră că România are nevoie de o strategie care să combine cooperarea în domeniul securității cu obiective economice concrete. El a insistat că relația bilaterală nu ar trebui să se limiteze la declarații de susținere sau la întâlniri protocolare. O țară trebuie să știe foarte calr ce solicită, ce poate oferi și care sunt rezultatele pe care dorește să le obțină dintr-un parteneriat.

Întâlnirea lui Nicușor Dan cu Donald Trump și lipsa unui dialog politic suficient

În emisiune, Avram Gal a vorbit și despre contactele președintelui Nicușor Dan cu Donald Trump. El a susținut că, la momentul discuției, nu avusese loc o întâlnire oficială bilaterală între cei doi președinți, făcând distincția între o întâlnire propriu-zisă și un contact de curtoazie în cadrul unui eveniment.

Avram Gal consideră că stabilirea unei relații politice la nivel înalt ar trebui să se bazeze pe pregătirea diplomatică, pe canalele instituționale și pe obiective concrete. El a afirmat că, în lipsa unei strategii naționale, chiar și o întâlnire cu președintele american riscă să nu producă rezultate importante. Omul de afaceri a susținut că România ar trebui să pregătească din timp temele pe care dorește să le discute cu administrația americană, astfel încât contactele la nivel prezidențial să servească unor interese precise. El a mai afirmat că ambasada și canalele diplomatice nu funcționează suficient de eficient pentru a facilita o apropiere politică și economică la nivelul pe care îl consideră necesar. De aceea, a revenit asupra celor două instrumente pe care le consideră esențiale: o reprezentare diplomatică eficientă și utilizarea transparentă a companiilor de lobby.

Anularea alegerilor și posibilitatea unei intervenții americane

Discuția despre relațiile cu Statele Unite a ajuns și la anularea alegerilor prezidențiale din România. Întrebat despre reacția americanilor și despre posibilitatea ca Washingtonul să intervină în această chestiune, Avram Gal a afirmat că anularea alegerilor a fost o decizie a instituțiilor statului român. El a spus că, indiferent dacă decizia a fost corectă sau nu, responsabilitatea aparține statului român și că nu consideră că Statele Unite ar trebui să intervină în mod brutal în procesele interne ale unei țări europene. Avram Gal a exprimat și opinia personală că nu crede că Georgescu ar fi câștigat alegerile dacă procesul electoral ar fi continuat.

Contactele personale nu înlocuiesc reprezentarea oficială a României

Pe parcursul discuției, Jessie l-a întrebat pe Avram Gal dacă politicienii români îl contactează pentru a facilita întâlniri în Statele Unite, având în vedere relațiile sale cu familia Trump și cu oameni de afaceri americani. Avram Gal a răspuns că nu consideră că reprezintă statul român și că vizitele sale sunt realizate în baza invitațiilor pe care le primește. El a precizat că România are ambasadă, ambasador, consuli și structuri proprii care pot reprezenta oficial interesele țării.

În același timp, a afirmat că relațiile sale din mediul de afaceri american pot facilita contactul cu persoane importante, însă a revenit la întrebarea fundamentală: ce ar trebui să ceară România dacă ar avea acces la aceste persoane? În opinia sa, problema nu este doar accesul la decidenți, ci lipsa unor obiective clare. Fără un proiect de țară și fără o listă de priorități asumate de conducerea politică, întâlnirile și contactele personale nu pot garanta rezultate.

Avram Gal a vorbit și despre relația sa cu Eric Trump, pe care l-a descris drept partener de afaceri, precizând că proiectele comune sunt de natură comercială. El a făcut referire la inițiative imobiliare în România și în alte țări, dar a insistat că nu se consideră reprezentantul oficial al administrației americane și nici un interlocutor diplomatic al statului român.

Oportunitățile economice și promovarea României

Dialogul a vizat și o dimensiune economică a discuției, Avram Gal insistând asupra faptului că România ar trebui să își promoveze mai activ potențialul în fața investitorilor străini. El a susținut că țara are avantaje importante, inclusiv siguranță, resurse și oameni capabili să dezvolte proiecte, dar că aceste atuuri nu sunt valorificate suficient.

El a vorbit despre proiecte imobiliare și despre colaborări cu investitori internaționali, inclusiv în România, menționând inițiative la Cluj și București. Omul de afaceri a făcut referire și la alte proiecte internaționale, susținând că dificultățile întâmpinate în anumite țări nu ar trebui puse automat pe seama familiei Trump, ci analizate în raport cu situația locală și cu interesele investitorilor implicați.

Din perspectiva sa, dezvoltarea relațiilor economice cu Statele Unite ar trebui să fie parte a unei strategii mai ample, în care ambasadele, ministerele și reprezentanții mediului privat să lucreze împreună pentru atragerea capitalului. El a susținut că oamenii de afaceri ar trebui să aibă un rol mai important în delegațiile oficiale ale României în străinătate, deoarece aceștia pot identifica oportunități și pot contribui la dezvoltarea unor parteneriate concrete.

Concluzia lui Avram Gal: România are nevoie de o strategie, nu doar de întâlniri

Mesajul central al intervenției lui Avram Gal este că relația României cu Statele Unite nu poate fi consolidată exclusiv prin întâlniri la nivel înalt, declarații politice sau contacte personale. Bucureștiul trebuie să stabilească o strategie de țară, să investească în diplomație și să își definească prioritățile economice și politice. El consideră că România are nevoie de ambasadori care să promoveze activ interesele țării, de o legislație clară privind lobby-ul și de un cadru funcțional pentru parteneriatele public-private. În același timp, susține că președintele, premierul și miniștrii responsabili de Apărare și Externe trebuie să acționeze coordonat. Pentru Avram Gal, miza relației cu Washingtonul nu ar trebui să fie obținerea unei fotografii sau organizarea unei întâlniri protocolare, ci atragerea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și obținerea unor rezultate care să se reflecte în nivelul de trai al românilor.

Emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie Baneș”, moderată de Jessie Baneș, poate fi urmărită în fiecare joi, începând cu ora 18.00, pe canalul de YouTube Fără Filtru cu Jessie, dar și pe toate platformele Radio Gold FM. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro