Viorica Dăncilă la Geopolitica Noii Lumi: Summitul de la Shenzhen anunță desantarea Chinei asupra Europei. Perspectivele României

Postat de pe 19 noiembrie 2026

Autor: Oana-Medeea Groza

În această săptămână de foc, în care are loc întâlnirea cel puțin a deceniului, dacă nu chiar a secolului, dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi jinping, geopoliticiana Daria Gușă a invitat-o în cadrul emisiunii sale, Geopolitica Noii Lumi, pe Viorica Dăncilă, ex-prim-ministru al României și actualmente președinte și director general al Casei Româno-Chineze, precum și vicepreședinte în structuri de cooperare economică Europa-China. În centrul dezbaterii de astăzi a fost tocmai acest summit istoric de la Shenzen, invitata anticipând posibile direcții ale negocierilor și prezentând câteva consecințe previzibile, dar analizând și poziționarea României și a Uniunii Europene în fața acestei schimbări majore de paradigmă, odată cu punerea bazelor unei Noi Ordini Mondiale multipolare.

Summitul de la Shenzhen și perspectiva unei noi arhitecturi geopolitice mondiale

Foarte mulți dintre geopoliticieni și analiști privesc această trilaterală Putin-Trump-Xi ca pe un eveniment de tip Ialta 2, însă Viorica Dăncilă a subliniat și faptul că negocierile și factorii de luat în calcul în cadrul acestora au evoluat foarte mult, iar astăzi vorbim nu doar despre război și încheierea păcii, ori despre reîmpărțirea sferelor de influență, ci și despre lanțurile comerciale, tehnologia avansată și potențialul nuclear din ce în ce mai mare al statelor celor mai puternice. Începutul Summitului a arătat o apropiere deosebită între cei trei lideri, care se consideră prieteni. Întreaga omenire se așteaptă, bineînțeles, ca pe lista discuțiilor să se afle și cele două mari conflicte în desfășurare: cel ruso-ucrainean, respectiv cel dintre SUA și Iran.

Cel mai dureros pentru noi, europenii, este absența de la masa marilor negocieri pentru stabilirea unei ordini mondiale multipolare. Este clar că deciziile care se vor lua astăzi (unele asumate fățiș, altele discutate în spatele ușilor închise și despre care probabil că vom afla abia peste decenii) vor afecta Europa, care, în ultima perioadă, a devenit foarte slabă atât economic, dar și din punct de vedere diplomatic, pierzându-și relațiile privilegiate cu mai toți actorii geopolitici importanți. Concentrarea mult prea mare pe sancțiuni i-a dăunat, de fapt, chiar Europei, exclusă și izolată de acțiunile actorilor globali care vor construi viitorul. Dacă UE nu va reuși să înțeleagă necesitatea dialogului cu Rusia, China și SUA, e foarte probabil ca anumite state membre să încerce, pe cont propriu, să-și reconsolideze relațiile cu aceste mari puteri pentru a aduce un plus în economiile interne.

Diplomația europeană între sancțiuni, interese naționale și nevoia de reconciliere

UE mai are o speranță dacă încearcă o reconciliere cu superputerile de astăzi. Observăm că, deși la nivel oficial, europenii au impus sancțiuni împotriva Chinei și Rusiei, o parte dintre statele membre a încercat să se apropie din nou de acestea, mai ales de China, prin parteneriate și vizite oficiale, dintre care amintim: vizita președintelui Emmanuel Macron și a companiilor franceze, cea a cancelarului Merz, a premierului Spaniei, mai recent a Poloniei. Alte state s-au orientat către reapropierea de Rusia, în contextul crizelor energetice și de combustibil care au afectat întregul Glob. Astfel, aceste state au sfidat directivele Bruxellesului, alegând să-și croiască propriul drum în diplomație, conform intereselor naționale.

„Și aici aș lua ca exemplu Polonia. Polonia are o relație foarte bună cu Statele Unite. Uitați-vă că își consolidează prezența militară în Polonia. Nu se pune problema retragerii soldaților americani de pe teritoriul polonez, ci, dimpotrivă, asistăm la o consolidare și la o creștere a numărului acestora. Pe de altă parte, Polonia are o relație foarte bună cu China, în special din punct de vedere economic. Așadar, asta înseamnă să faci cu adevărat diplomație în interesul țării tale.

Și aș lua și exemplul României, care, pe lângă faptul că nu a reușit, la nivel politic, să dezvolte o relație bună cu China, a ieșit în spațiul public cu anumite etichete la adresa președintelui Trump, etichete puse chiar de fostul Ministru de Externe, doamna Oana Țoiu. Am văzut că aproape a devenit o regulă ca, în Guvernul Bolojan, să fie cooptați oameni care au avut o atitudine ostilă față de președintele Statelor Unite. Iar acum, în loc să încercăm să apropiem România de Statele Unite, vedem că pe noi ne interesează ce s-a întâmplat la jumătatea mandatului, dacă au câștigat democrații sau republicanii. Pentru noi, ar trebui să fie important să avem o relație bună cu Statele Unite, indiferent de conducerea de la Washington. Pe de altă parte, Donald Trump mai are doi ani de mandat, deci politica externă va fi în continuare influențată de deciziile președintelui Statelor Unite, care are drept de veto și, implicit, o putere semnificativă în procesul decizional.

În ceea ce privește China, cred că România, în cei 77 de ani de relații diplomatice și de prietenie româno-chineze, a ajuns, în ultima perioadă, să aibă relații foarte reci, de multe ori chiar ostile, din partea României, nu din partea Chinei. Să nu uităm de problema vizelor, de faptul că nu au fost acordate vize, dar nici de acea comisie de analiză a investițiilor din țările terțe, care se adresa, în principal, Chinei. Să nu uităm că au existat investitori interesați să investească în România, cu proiecte care ar fi adus un plus de valoare economiei românești și care nu erau incompatibile cu apartenența noastră la NATO sau la Uniunea Europeană. Să nu uităm nici că nu au mai existat contacte între decidenții politici, la nivel guvernamental și prezidențial, din România și China. Și aici trebuie să fac o mențiune: China nu uită. China ține foarte mult la amănunte, la detalii. China nu-și uită prietenii. Îi păstrează într-un fel de evidență și merge pe același principiu pe care îl avem și noi: prietenul la nevoie se cunoaște. De asemenea, nu îi uită nici pe cei care au avut o atitudine ostilă. China dă dovadă de foarte multă înțelepciune, respectă suveranitatea fiecărui popor, este un susținător al păcii în lume și un factor de echilibru. În acest moment însă, China este un actor global care nu mai poate fi ignorat în nicio decizie importantă la nivel mondial. De aceea, vedem că acolo există oameni care iau decizii importante. Iar întrebarea firească este: unde este România? Pentru că nu avem relații cu Statele Unite la nivelul la care ar trebui să le avem, în ceea ce privește Rusia nu am lăsat nici măcar o ușă întredeschisă, am avut reacții foarte ostile, iar relațiile cu China nu sunt nici ele la nivelul la care ar fi trebuit să fie. Și acum, când toată lumea vorbește despre împărțirea sferelor de influență, ce atuuri are România? România ar fi putut beneficia de un parteneriat strategic solid, așa cum ar fi trebuit să fie cel cu Statele Unite, și de un acord de prietenie și cooperare cu China, pe care îl avem, dar pe care ar trebui să îl vedem cu adevărat pus în practică. Nici una, nici cealaltă nu au făcut obiectul deciziilor din ultimii ani. Acum ne uităm, la fel ca ceilalți, cu îngrijorare la ceea ce se va întâmpla, pentru că nu știm care vor fi deciziile luate acolo. Nu mai avem însă nici sentimentul că cineva ne va proteja, că cineva va fi de partea noastră, pentru că noi am condus România în această direcție.”, a explicat Viorica Dăncilă.

Relația României cu Beijingul: oportunități economice pierdute și dialog diplomatic blocat

Viorica Dăncilă a atras atenția că România a ajuns într-o situație vulnerabilă pe plan internațional, după ce, în ultimii ani, și-a concentrat aproape exclusiv politica externă asupra relației cu Uniunea Europeană, neglijând dialogul cu celelalte mari puteri. Fostul premier consideră că această abordare riscă să coste țara noastră atât din punct de vedere diplomatic, cât și economic, într-un moment în care marile decizii internaționale sunt luate în urma negocierilor dintre actorii care dețin cu adevărat puterea.

„Din 2020 încoace, cum se spune, am pus toate ouăle în același coș, ne-am raportat numai la Uniunea Europeană, iar politica externă a României, în anumite perioade și, cel puțin în ultima perioadă, efectiv nu a mai existat”, a declarat Viorica Dăncilă. Aceasta a subliniat că România nu mai beneficiază de certitudinea unei susțineri strategice și nici de relațiile economice și diplomatice pe care le-ar fi putut construi printr-o politică externă echilibrată.

Viorica Dăncilă a amintit de perioada în care conducea Guvernul, când România reușea să mențină relații apropiate atât cu Beijingul, cât și cu Washingtonul. În acest sens, a invocat participarea țării noastre la formatul 16+1, semnarea unor acorduri și memorandumuri de cooperare cu China, precum și întâlnirile la nivel înalt cu reprezentanții administrației americane. Potrivit acesteia, o asemenea abordare oferea României atât garanții de securitate, cât și perspective de dezvoltare economică. „Aveam și sentimentul securității României, dar și sentimentul unei cooperări economice și al unei prietenii cu Republica Populară Chineză”, a explicat Viorica Dăncilă, evidențiind importanța menținerii unor relații funcționale cu toate centrele majore de putere.

Astăzi, Europa nu dispune de capacitatea militară necesară pentru a acționa independent la nivelul marilor puteri, iar suprapunerea rolurilor Uniunii Europene și NATO reprezintă o problemă de abordare strategică. „NATO, de fapt, înseamnă Statele Unite. Puterea executivă este în America”, a afirmat fostul premier, adăugând că apărarea militară europeană depinde în continuare în mare măsură de capacitățile americane. Viorica Dăncilă a amintit și de proiectul unei armate europene, despre care a spus că nu a putut fi pus în practică. Referindu-se la poziționarea României în actualul context geopolitic, Viorica Dăncilă a susținut că țara noastră a pierdut oportunități importante prin lipsa dialogului diplomatic cu marile puteri. Ea a criticat abordarea bazată pe sancțiuni și confruntare, pledând pentru reluarea negocierilor și pentru menținerea canalelor de comunicare.

Viorica Dăncilă a subliniat că România ar trebui să își redefinească prioritățile de politică externă în funcție de propriile interese naționale, fără să considere că apropierea de un partener presupune îndepărtarea de ceilalți. În acest sens, a indicat drept direcții prioritare consolidarea relației economice cu Republica Populară Chineză și dezvoltarea unei relații politice solide cu Statele Unite ale Americii. Totodată, a insistat asupra necesității de a nu închide definitiv canalele diplomatice cu alte state: „Trebuie să lași ușile întredeschise, pentru că nu știm care va fi până la urmă abordarea și în ceea ce privește Rusia”.

În cadrul discuției despre deteriorarea relațiilor diplomatice dintre România și China, moderatoarea Daria Gușă a ridicat problema responsabilității pentru blocarea cooperării dintre cele două state, întrebând-o pe Viorica Dăncilă cine a ordonat politicienilor români să împiedice dezvoltarea relației cu Beijingul. Aceasta a pornit de la observația că România ar fi putut urma o politică externă pragmatică, fără să intre în contradicție cu apartenența la Uniunea Europeană sau NATO, așa cum au procedat alte state europene care au continuat să dezvolte parteneriate economice cu China. În acest context, Daria Gușă a invocat trei posibile surse ale presiunilor externe: Bruxelles-ul, Washingtonul sau Moscova, întrebând cui îi servește îndepărtarea României de China și pierderea oportunităților economice pe care le-ar fi putut valorifica. Viorica Dăncilă a respins, însă, ideea că responsabilitatea ar trebui transferată exclusiv asupra unui actor extern, indicând în primul rând decidenții politici români. „Eu aici am o altă opțiune, a patra opțiune. Greșeala este a decidenților din România”, a afirmat fostul premier.

Viorica Dăncilă a explicat că, în opinia sa, Bruxelles-ul a contribuit la conturarea acestei direcții prin promovarea unei politici de răcire a relațiilor cu Republica Populară Chineză, însă liderii români ar fi trebuit să analizeze implicațiile unei asemenea decizii și să apere interesele economice naționale. Viorica Dăncilă a atras atenția asupra diferenței dintre discursul european și comportamentul individual al unor state membre, care, deși au acceptat la nivel comunitar o abordare rezervată față de Beijing, și-au continuat propriile relații economice cu China. „Eu cred că Bruxellesul a fost cel care a dus la această decizie, dar decizia aceasta trebuia discutată cu lideri români care efectiv să vadă interesul României și să vină cu exemple de bune practici ale altor țări și să mențină această relație pentru viitor”, a declarat Viorica Dăncilă. Pentru a-și susține punctul de vedere, fostul premier a amintit de investițiile chinezești din Franța, Germania și Spania, inclusiv de proiectele industriale dezvoltate pe teritoriul spaniol, subliniind că asemenea colaborări nu sunt incompatibile cu apartenența la NATO sau la Uniunea Europeană. Totodată, aceasta a sugerat că îndepărtarea României de China ar fi putut favoriza transformarea țării într-o simplă piață de desfacere, în locul unui centru regional de producție. S-a acționat cu intenție pentru ca România să fie îndepărtată de partea chineză, poate mai ales pentru că s-a dorit ca România să nu beneficieze din punct de vedere economic.

Au reușit, în schimb, să beneficieze din punct de vedere economic statele vecine ale României. Viorica Dăncilă a amintit de exemplul Ungariei, Serbiei, Bulgariei și chiar al Ucrainei, susținând că investițiile chineze în aceste state sunt mai numeroase decât cele atrase de România. În același timp, Viorica Dăncilă s-a referit la economiile europene importante, precum Germania, Franța, Spania și Italia, care, deși au acceptat o răcire a relațiilor politice cu Beijingul la nivel oficial, au continuat să păstreze canale de cooperare economică pentru a-și proteja propriile interese. Aceste state au înțeles că relația cu China nu trebuie abandonată doar din considerente politice, mai ales atunci când poate aduce investiții, locuri de muncă și avantaje pentru industriile naționale.

Unul dintre cele mai relevante exemple invocate este Bulgaria, pe care Viorica Dăncilă a descris-o drept o posibilă poartă de intrare a comerțului chinezesc către Europa Centrală, prin intermediul Dunării. Interesul Chinei în Bulgaria a fost legat de dezvoltarea unui traseu comercial care să permită transportul mărfurilor către centrul continentului, iar Bulgaria a ajuns să preia o oportunitate pe care România ar fi avut condiții mai bune să o valorifice. Ruta menționată presupune transportul mărfurilor dinspre portul Varna către Ruse, pe cale ferată sau rutieră, iar apoi transferul acestora pe barje, pentru continuarea transportului pe Dunăre. Fostul premier a observat că acest traseu este mai puțin convenabil pentru partea chineză, tocmai pentru că implică mai multe etape de transport și transbordare. Cu toate acestea, Bulgaria a reușit să ocupe o poziție pe care România ar fi putut să o obțină printr-o strategie economică și diplomatică mai activă. Miza unei asemenea înțelegeri nu se limitează la simplul tranzit al mărfurilor. O poziție de poartă comercială ar putea aduce beneficii logistice și economice: dezvoltarea infrastructurii de transport, creșterea activității portuare, atragerea unor investiții conexe și consolidarea rolului țării respective în rețelele comerciale dintre Asia și Europa. În cazul Bulgariei, traseul Varna-Ruse-Dunăre va putea facilita accesul produselor chinezești către piețele din centrul Europei.

Ce ar fi putut câștiga România? În viziunea Vioricăi Dăncilă, România are avantaje geografice și logistice mai importante decât Bulgaria pentru a deveni un punct de acces al mărfurilor chinezești către Europa Centrală. Portul Constanța, Dunărea și conexiunile cu infrastructura feroviară și rutieră ar fi putut fi valorificate într-o strategie comercială coerentă. În loc să lase altor state inițiativa, România ar fi putut negocia dezvoltarea unor legături logistice și atragerea unor investiții care să transforme poziția sa geografică într-un avantaj economic concret. Această oportunitate este importantă și din perspectiva competiției regionale. O țară care devine un nod de transport și distribuție poate atrage operatori logistici, investiții în depozite și terminale, activitate portuară și servicii conexe. În plus, poate beneficia de taxe și venituri generate de activitatea economică, de noi locuri de muncă și de dezvoltarea infrastructurii. Prin urmare, miza nu ar fi fost doar ca mărfurile chinezești să tranziteze România, ci ca o parte cât mai mare din valoarea economică a acestui comerț să rămână în țară. Viorica Dăncilă consideră că România riscă să piardă și investiții industriale. Ea a susținut că țara noastră ar fi trebuit să urmărească un parteneriat în care companiile chineze să producă efectiv pe teritoriul românesc, nu doar să folosească România ca piață de desfacere. Propunerea sa este ca România să devină „un pol de producție pentru partea chineză”, astfel încât bunurile realizate aici să poată fi distribuite ulterior și în celelalte state membre ale Uniunii Europene.  Un asemenea model ar presupune mai mult decât importul unor produse finite. Ar putea include investiții chineze în fabrici și capacități industriale, parteneriate public-private, participarea unor companii europene la proiecte comune și dezvoltarea unor lanțuri locale de furnizori. România ar putea beneficia astfel de locuri de muncă, transfer de competențe și tehnologie, creșterea producției industriale și exporturi cu valoare adăugată mai mare. Viorica Dăncilă consideră că o astfel de cooperare ar putea contribui la redresarea economiei și la consolidarea poziției României pe piața europeană. Fostul premier a insistat asupra faptului că investițiile nu pot fi atrase doar prin disponibilitatea geografică sau prin oferirea unor facilități economice. Este nevoie și de relații instituționale stabile, de dialog la nivel guvernamental și prezidențial și de garanția că proiectele începute vor beneficia de sprijinul autorităților. Investitorii nu vor fi interesați să înceapă proiecte în România dacă ulterior se lovesc de piedici administrative sau de schimbări de atitudine politică. Astfel, Viorica Dăncilă a propus reluarea contactelor la nivel înalt cu Beijingul și efectuarea unei vizite oficiale în China de către Ministrul de Externe.

Investițiile și tehnologia, principalele instrumente prin care China își consolidează prezența în Europa

Potrivit Vioricăi Dăncilă, China își va extinde prezența economică în Europa printr-o strategie bazată tot mai mult pe tehnologie, investiții și cooperări punctuale cu statele care se arată dispuse să îi ofere oportunități. Fostul premier a demonstrat că Beijingul va urmări să își consolideze poziția în sectoarele în care deține un avantaj competitiv, în special în domeniul tehnologic, dar și în ceea ce privește lanțurile comerciale și aprovizionarea industriilor europene. Ea subliniază că numeroase produse fabricate în Uniunea Europeană depind deja de componente provenite din China, ceea ce face dificilă separarea economiilor europene de cea chineză. În acest context, cooperarea cu Beijingul ar putea deveni o necesitate economică pentru statele europene, indiferent de discursul politic adoptat la nivelul instituțiilor de la Bruxelles.

Viorica Dăncilă anticipează că Beijingul va prefera să dezvolte parteneriate directe cu anumite state europene, în funcție de interesele și oportunitățile pe care acestea le pot oferi, în loc să se bazeze exclusiv pe o relație instituțională cu Uniunea Europeană. În acest sens, ea indică Polonia drept exemplu de țară care își consolidează relațiile cu marile puteri și urmărește să valorifice cooperarea economică cu China, atât pentru a-și susține competitivitatea, cât și pentru a-și asigura aprovizionarea și accesul la tehnologie. Această evoluție ar putea accentua diferențele dintre statele europene: cele care vor adopta o abordare pragmatică și vor negocia direct cu Beijingul ar putea atrage investiții și beneficii economice, în timp ce țările care vor rămâne blocate într-o relație predominant politică și conflictuală cu China riscă să piardă oportunități importante.

Episoadele din noul sezon al  emisiunii „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă, pot fi urmărite săptămânal, joia, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar și pe platforma goldtv.ro


Opiniile cititorului

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Continuați lectura

Melodia actuala

Titlu

Artist

Background