Comaroni: Post-populismul va însemna un mediu politic a cărui lipsă de ideologie va fi justificată de accelerarea crizelor economice și politice!

Postat de pe 16 noiembrie 2026

Autor: Oana-Medeea Groza

În cadrul emisiunii „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă la Radio Gold FM, jurnalistul Bogdan Comaroni a abordat două subiecte principale, definind și trasând direcțiile postpopulismului, în contextul eșecului recent al mișcării MAGA și al declinului regimurilor similare atât din Europa, cât și din Orientul Mijlociu sau America Latină, dar vorbind și despre soarta războaielor de pe Planetă.

Donald Trump și mișcarea MAGA au suferit o înfrângere decisivă la alegerile de midterm, deși promiteau că-și vor baza politicile pe nevoile și dorințele principale ale cetățenilor. Faptul că s-au trădat aceste promisiuni și principii a dăunat republicanilor lui Trump și mișcării MAGA. Nici aliații europeni ai președintelui american nu au fost într-o situație mai bună în ultimele luni, dacă analizăm cazul Ungariei și al Serbiei. În aceeași linie se înscriu și eșecul lui Netanyahu în Israel și fiascoul alegerilor din Brazilia. Tuturor acestora li se adaugă și scandalul din Paraguay, în urma căruia a fost debarcat Santiago Peña din funcția de conducere a statului.

Jurnalistul Bogdan Comaroni a reiterat faptul că omenirea asistă la un scenariu prestabilit de către marile familii, pus în scenă de lideri de fațadă, care doar mimează democrația, mișcarea MAGA sau cele similare, care au prins la public, fiind doar o altă metodă de distragere a atenției publice de la mutări mult mai complexe. Ideea de suveranism, de populism, de putere a poporului care ar trebui să aibă controlul și drepturi depline asupra resurselor și bogățiilor țării a reprezentat o alternativă pentru globalism și progresism; dar, în realitate, a fost o perioadă de popularizare a unor figuri politice care promiteau să redea poporului puterea, în timp ce, în culise, chiar ele demarau fel de fel de proiecte de tip progresist și transumanist. A fost nevoie de această etapă și de această diversiune, tocmai pentru ca forțele occidentale să nu le lase pe cele orientale să câștige bătălia pentru supremația globală, prin dezvoltarea BRICS și a altor alternative.

Potrivit explicațiilor lui Bogdan Comaroni, rutele maritime reprezintă o componentă esențială a economiei globale, iar blocarea uneia dintre ele poate declanșa efecte în lanț asupra aprovizionării cu energie, combustibili, îngrășăminte și produse agricole. Criza din Strâmtoarea Ormuz a demonstrat cât de vulnerabil este acest sistem și cât de importantă este identificarea unor trasee alternative. Bogdan Comaroni a amintit inclusiv proiectul unui posibil Canal Ben-Gurion, discutat de americani și israelieni ca alternativă la Canalul Suez, dar și faptul că rutele ocolitoare presupun costuri, consum de combustibil și riscuri suplimentare. Un rol tot mai important ar urma să îl aibă Oceanul Arctic, unde topirea gheții ar putea permite dezvoltarea unor trasee maritime mai scurte între continente. Din această perspectivă, Rusia și Canada beneficiază de o poziție geografică avantajoasă, în timp ce Groenlanda, Islanda și nordul Europei devin puncte strategice pentru controlul accesului dintre Oceanul Arctic și Atlantic. Jurnalistul Bogdan Comaroni leagă această miză de interesul Statelor Unite pentru Groenlanda și Canada, dar și de importanța Strâmtorii Bering, situată între Alaska și Kamceatka. În paralel, zona Taiwanului și Marea Chinei de Sud reprezintă alte puncte esențiale ale competiției pentru controlul transportului maritim, în condițiile în care China și India urmăresc să își mențină influența asupra coridoarelor comerciale din regiune. Lupta marilor puteri nu se limitează la resurse și teritorii, ci vizează tot mai mult controlul rutelor pe care circulă mărfurile și energia la nivel mondial. Acesta a amintit și de flota fantomă a Rusiei, folosită pentru transporturi care evită restricțiile internaționale, subliniind că accesul la rute maritime sigure și alternative poate deveni un avantaj geopolitic decisiv

Tocmai aceste interese mult mai complexe explică și înțelegerile din culise dintre marile puteri, așa cum le explică Bogdan Comaroni, și faptul că mișcarea MAGA a prins tot mai mult avânt și a câștigat teren și popularitate în America, din nou, în cadrul alegerilor din 2024, readucându-l pe Donald Trump la putere. Astfel, devenit POTUS, Trump a căpătat legitimitate în negocierile la nivel înalt SUA-Rusia-China, ce intră într-o nouă etapă decisivă odată cu întâlnirea istorică de la Shenzen, din această săptămână.

Acceleraționismul, noua strategie de reorganizare a societăților

După abolirea acestui sistem, jurnalistul Bogdan Comaroni anticipează că se va trece într-o etapă a acceleraționismului, teoretizată de Curtis Yarvin, care demonstrează că, odată cu accelerarea dezvoltării AI, până la un nivel de ultra-inteligență, prin super-AI, democrațiile nu mai au sens, la fel cum va deveni inutilă și existența unor populații umane numeroase, motiv pentru care se va ajunge la resetarea sistemului și reconstrucția acestuia, după un model similar celui deja implementat în China prin controlul social. Practic, acceleraționismul presupune faptul că se constată iminența unui dezastru și se recurge la accelerarea producerii acestuia, astfel încât și momentul resetării să vină mai rapid. Prin acest tehnofeudalism ce se va instala, statele nu vor mai fi necesare, decât conduse prin AI. Bogdan Comaroni este de părere că nu se va mai reveni la populism, în nicio formă a sa, pentru că deja oamenii și-au dat seama că nu este posibil. Astfel, el mizează pe implementarea rapidă a acestui acceleraționism, prin care se vor activa cât mai rapid toate crizele politice, economice și sociale.

Începând din anul 2027, viitorul va fi atât de crunt, încât societățile nici nu vor mai simți nevoia umplerii acestui gol lăsat de populism sau democrație cu o altă ideologie, anticipează Bogdan Comaroni. Evoluția în continuare nu mai poate fi statală, și nici de tip asociativ, ci este nevoie de un sistem unitar, pus în aplicare printr-o guvernare mondială. De altfel, întâlnirea de la Shenzen pare să fie primul pas înspre crearea unui astfel de sistem global de conducere și de împărțire a teritoriilor.

Războaiele, instrumente de control geopolitic și economic

Având în vedere tendința tuturor statelor lumii către înarmare, pare că nimeni nu-și mai dorește cu adevărat pacea. În acest context, geopoliticiana Daria Gușă și jurnalistul Bogdan Comaroni au vorbit și despre soarta războaielor de pe Planetă.

Politica industrială pare să fi fost înlocuită de acest proces de înarmare accelerată. Astfel, dacă, potrivit explicațiilor lui Bogdan Comaroni, urmează o perioadă de mari crize, accelerate și agravate, dar, în același timp, planul global de reîmpărțire a lumii necesită înțelegerea și armonizarea între marile puteri, cum se explică, totuși, tendința de înarmare și această schimbare a focusului în politica industrială? Bogdan Comaroni a explicat faptul că Ucraina este folosită ca să țină în șah Europa și Uniunea Europeană, în timp ce războiul din Iran ține în tensiune islamul și toată partea arabă, care nu mai este în trena SUA. Problema Orientului Mijlociu e mai complicată, pentru că se înscrie în planul mai complex al israelienilor de a controla teritoriile de la Nil până la Eufrat, practic de a crea Marele Israel. Astfel, războaiele au două roluri esențiale: insuflarea unor scenarii escatologice și ținerea în șah a actorilor implicați, astfel încât să nu participe la tratativele dintre marile puteri, între triumviratul nou format care își va împărți lumea. Acestora li se adaugă și interesele pecuniare, războaiele dovedindu-se chiar mai profitabile decât pandemia.

Bogdan Comaroni: România riscă să devină un avanpost militar al intereselor occidentale

În ceea ce privește România, Bogdan Comaroni interpretează vizita Ursulei von der Leyen ca parte a unui plan mai amplu de consolidare a securității europene pe flancul estic. Potrivit acestuia, unul dintre obiective ar fi transformarea României și Bulgariei într-un important hub de securitate și într-un avanpost european în apropierea zonei de conflict de la Marea Neagră. Occidentul ar urmări ca statele din est să suporte o parte importantă a riscurilor, în timp ce beneficiile economice ale reînarmării ar reveni în special industriei occidentale, mai ales celei germane și franceze.

În acest context, a fost analizată solicitarea președintelui Nicușor Dan, relatată de Financial Times, privind posibilitatea ca România să plătească pentru menținerea trupelor americane pe teritoriul său și să solicite suplimentarea efectivelor și a echipamentelor militare. Bogdan Comaroni a comparat această variantă cu modelul Poloniei și a criticat direcția în care s-ar îndrepta investițiile militare ale României, susținând că țara riscă să devină o zonă de staționare și de achiziție a armamentului occidental. Perpetuarea războiului din Ucraina și menținerea unei stări de tensiune ar servi inclusiv intereselor industriei europene de apărare.

Bogdan Comaroni a abordat și discuțiile privind Republica Moldova, care au fost un alt punct important al întâlnirii dintre Ursula von der Leyen, Nicușor Dan și reprezentanții Guvernului. Jurnalistul interpretează apropierea dintre România și Republica Moldova, inclusiv intensificarea discuțiilor despre o eventuală unire, prin prisma securității regionale și a accelerării integrării europene și euroatlantice a Chișinăului. Bogdan Comaroni consideră că România are, în actuala reconfigurare geopolitică, un rol mai degrabă subordonat strategiilor occidentale, fiind expusă riscurilor generate de conflictul din Ucraina și de militarizarea regiunii.

Episoadele din noul sezon al  emisiunii „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă, pot fi urmărite săptămânal, joia, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar și pe platforma goldtv.ro


Opiniile cititorului

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate *


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Melodia actuala

Titlu

Artist

Background