Moștenirea pe care a lăsat-o Bolojan României. O listă uriașă cu datorii, restanțe și amânări de plată de peste 40 de miliarde de lei. Adică aproape 2% din PIB. Cifrele dezastrului vin chiar de la ministrul de Finanțe

Declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, scot la iveală dimensiunea problemelor bugetare cu care se confruntă România după guvernarea Ilie Bolojan. Datorii neachitate, obligații rezultate din hotărâri judecătorești, facturi restante și fonduri europene aflate sub semnul întrebării însumează, potrivit unei centralizări a acestor presiuni financiare exprimate de Alexandru Nazare, aproximativ 40,4 miliarde de lei. Este o sumă echivalentă cu aproape 2% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, în valoare de peste 2.000 de miliarde de lei.

În timp ce Guvernul încearcă să mențină deficitul bugetar în ținta de 6,2% din PIB, declarațiile lui Alexandru Nazare arată că în spatele cifrelor oficiale există obligații și riscuri financiare de ordinul zecilor de miliarde de lei.

Centralizarea principalelor sume care apasă asupra bugetului:

– 4 miliarde de lei – stocul restanțelor pentru concedii medicale;

– 2 miliarde de lei – sume aferente obligațiilor către constructori și companiile care execută lucrări publice;

– 3,4 miliarde de lei – datoria rezultată din litigiul cu Pfizer;

– 18 miliarde de lei – sume asociate PNRR, expuse riscurilor de finanțare, întârzierilor sau problemelor de rambursare;

– 5 miliarde de lei – obligații de plată către magistrați, rezultate din hotărâri judecătorești;

– 8 miliarde de lei – sume indicate ca fiind deja acoperite după prima rectificare bugetară, pentru furnizori, sănătate și asistență socială.

TOTAL: 40,4 miliarde de lei. Aproximativ 1,93% din PIB

Nazare admite că bugetul este sub presiune și că România riscă să piardă bani europeni

Una dintre cele mai importante declarații ale ministrului Finanțelor privește fondurile europene din PNRR, pe care Guvernul s-a bazat în construcția bugetului pentru 2026.

„Noi am construit bugetul bazându-ne pe acești bani. Știm că vom pierde anumite sume, dar nu știm cât”, a explicat Alexandru Nazare, la Antena3 CNN.

Ministrul a avertizat că România nu se mai poate baza integral pe banii prevăzuți inițial din PNRR și că abia spre finalul lunii noiembrie va exista o imagine mai clară a sumelor care nu vor mai fi încasate în acest an.

Această recunoaștere ridică o întrebare esențială despre construcția bugetară din perioada Bolojan: cât de solid a fost un buget care a inclus venituri europene a căror încasare depindea de îndeplinirea unor jaloane și de aprobarea Comisiei Europene?

Pfizer, magistrați, concedii medicale: miliarde care trebuie plătite

Pe lângă incertitudinile privind fondurile europene, statul are de gestionat obligații concrete de plată.

În cazul Pfizer, Alexandru Nazare a confirmat existența unei datorii de 3,4 miliarde de lei, apărute în urma hotărârii judecătorești pronunțate în primăvara acestui an.

„Din acel moment, s-a creat o datorie de 3,4 miliarde de lei. Purtăm discuții de luni de zile pentru a diminua impactul acestei sume”, a declarat ministrul.

O altă problemă majoră este cea a drepturilor salariale restante către magistrați. O decizie definitivă a instanței a pus în discuție plata a aproximativ 5 miliarde de lei, iar Ministerul Finanțelor caută o soluție de eșalonare.

La acestea se adaugă restanțele pentru concediile medicale. Nazare a confirmat că statul rostogolește de mai mulți ani un stoc de obligații de peste 4 miliarde de lei, fără să reușească să rezolve structural problema.

Constructorii și furnizorii statului se confruntă, la rândul lor, cu întârzieri la plată, în timp ce rectificările bugetare sunt folosite pentru acoperirea unor necesități care nu mai pot fi amânate.

Un deficit de 6,2% din PIB și un necesar de finanțare record

Situația devine cu atât mai complicată dacă privim cifrele generale prezentate de ministrul Finanțelor.

Potrivit lui Alexandru Nazare, România urmărește în continuare o țintă de deficit de 6,2% din PIB, echivalentă cu aproximativ 130 de miliarde de lei. În paralel, statul trebuie să refinanțeze datorii mai vechi de circa 150 de miliarde de lei.

Necesarul total de finanțare al României ajunge astfel la aproximativ 278 de miliarde de lei în 2026.

În aceste condiții, orice obligație suplimentară, orice factură restantă și fiecare miliard de euro din PNRR care nu mai intră la timp în buget complică semnificativ gestionarea finanțelor publice.

„Sunt tensiuni care pun presiune pe deficit, dar trebuie să găsim formula optimă pentru a le gestiona”, a recunoscut Nazare.

Cine răspunde pentru nota de plată lăsată după Bolojan?

Dincolo de explicațiile tehnice, problema centrală este una de responsabilitate bugetară.

Nu toate obligațiile enumerate au fost generate în mandatul lui Ilie Bolojan. Unele provin din anii anteriori, altele din decizii judecătorești, iar o parte reprezintă riscuri de finanțare, nu datorii certe. Însă toate aceste presiuni trebuie analizate pentru a înțelege situația bugetară rămasă după guvernarea sa.

Cifra de 40,4 miliarde de lei arată dimensiunea cumulată a problemelor incluse în această centralizare. Este suficient de mare pentru a impune explicații publice clare privind originea fiecărei obligații, momentul în care a fost cunoscută și modul în care a fost reflectată în buget.

Alexandru Nazare a anunțat că va prezenta un raport privind obligațiile bugetare, inclusiv cele legate de magistrați, Pfizer și facturile la energie.

Acest raport ar trebui să clarifice nu doar cât are de plătit statul, ci și ce sume au fost efectiv acumulate, amânate sau acoperite în timpul guvernării Bolojan.

Pentru că întrebarea esențială rămâne: cât din această notă de plată era cunoscut atunci când a fost prezentat bugetul și de ce nu a fost explicat public, de la început, întregul tablou al obligațiilor financiare?

sursă: gandul.ro