Robert Negoiță la „Fără Filtru cu Jessie” propune reorganizarea administrației Bucureștiului: „N-avem nevoie de Primăria Generală. Avem nevoie de o instituție metropolitană”

Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 al Capitalei, a vorbit despre problemele administrației publice, cheltuirea banilor din bugetele locale, serviciile publice din București și relația dintre primăriile de sector și Primăria Generală, în cadrul emisiunii „Fără Filtru cu Jessie”, moderată de Jessie Gușă. Discuția a vizat atât reforma administrației la nivel național, cât și dificultățile concrete cu care se confruntă Capitala, de la transportul public și termoficare până la iluminatul stradal și traficul rutier. Printre cele mai importante propuneri lansate de edil se numără reorganizarea actualei structuri administrative a Bucureștiului, prin înființarea unei instituții metropolitane care să coordoneze Capitala și județul Ilfov. Robert Negoiță a criticat, totodată, modul în care sunt gestionate unele servicii publice și a susținut că anumite activități ar trebui trecute, cel puțin temporar, în administrarea unor operatori privați.

Reforma administrației: mai puține primării, costuri reduse și servicii mai eficiente

În opinia lui Robert Negoiță, reforma administrației publice nu ar trebui să se limiteze la reorganizarea primăriilor, ci să vizeze întregul aparat de stat. Edilul a susținut că sunt necesare reduceri consistente de cheltuieli atât în administrația locală, cât și la nivel central, în ministere, agenții și alte instituții. În plus, acesta consideră că trebuie analizate și sistemele mari, precum sănătatea, educația și justiția, pentru a identifica modalități prin care activitatea să devină mai eficientă, iar costurile să scadă.

Referindu-se la reorganizarea administrativ-teritorială, Negoiță a spus că nu consideră justificată existența unor primării pentru localități cu populație foarte redusă. El a dat exemplul comunelor cu aproximativ 150 de locuitori și a susținut că ar trebui stabilite criterii clare pentru comasarea localităților, luând în calcul atât numărul de locuitori, cât și distanța dintre acestea și accesul cetățenilor la instituțiile administrative. „Nu are sens să ai primărie pentru o localitate cu 150 de cetățeni. Nu are sens! Repet, e o chestiune de opțiune. Asta e părerea mea. Și ar trebui să ne ducem în zona aia de minimum 5.000 de locuitori”. Totuși, primarul Sectorului 3 a precizat că nu ar trebui aplicat un criteriu exclusiv demografic, deoarece există zone rurale depopulate, în care satele sunt situate la distanțe considerabile unele de altele. În aceste situații, reorganizarea ar trebui să țină cont de specificul geografic și de accesibilitatea serviciilor publice.

În viziunea sa, comasarea unor administrații ar putea reduce cheltuielile fără să afecteze calitatea serviciilor. Dimpotrivă, anumite servicii ar putea deveni mai bune, deoarece personalul ar avea suficientă activitate pentru a-și dezvolta experiența profesională. Robert Negoiță a criticat situațiile în care angajați ai administrației publice sunt plătiți, deși volumul de muncă din localitățile mici nu justifică existența unor posturi distincte. Edilul a insistat și asupra ideii că reforma trebuie făcută indiferent de costurile electorale pe care le-ar putea presupune. El a susținut că un lider trebuie să ia deciziile pe care le consideră necesare, chiar dacă acestea nu sunt populare. „Nu cred că ne permitem să guvernăm electoral. Nu ne permitem să guvernăm populist. Cred că este momentul pentru responsabilitate. Pe mine mă interesează aproape zero persoana care le face. Pe mine mă interesează ca lucrurile astea să se facă. Administrație, reformă în administrație, indiferent cine o fi.”

Digitalizarea administrației Sectorului 3 și reducerea cheltuielilor

O parte importantă a discuției a fost dedicată modului în care Primăria Sectorului 3 încearcă să simplifice relația cetățenilor cu instituțiile publice prin digitalizare. Robert Negoiță a prezentat o platformă care permite efectuarea online a unor tranzacții cu bunuri mobile, fără ca vânzătorul și cumpărătorul să fie nevoiți să se deplaseze la ghișee pentru obținerea documentelor fiscale și înregistrarea bunurilor. Acesta a explicat că, în procedura obișnuită, o tranzacție presupune mai multe drumuri la direcțiile de taxe și impozite, obținerea adeverințelor și radierea, respectiv înscrierea bunului în evidențele fiscale. Prin intermediul platformei, operațiunile pot fi realizate online, iar sistemul verifică inclusiv dacă persoanele implicate au datorii sau amenzi neachitate.

Robert Negoiță a recunoscut că platforma este încă în dezvoltare și că utilizatorii se pot confrunta cu blocaje, însă a spus că proiectul ar urma să fie extins și în colaborare cu alte administrații locale. El a criticat faptul că un asemenea sistem nu a fost dezvoltat la nivel național, considerând că Guvernul ar fi trebuit să pună la dispoziția tuturor primăriilor o infrastructură digitală comună. „Varianta corectă era ca Guvernul să ne pună la dispoziție o platformă din asta. Că nu e o treabă de Sectorul 3, nu e o treabă de Municipiul București. E o treabă în care Guvernul ar trebui să facă platformă unică pentru amenzi, platformă unică pentru tranzacții cu bunuri mobile. Asta ar fi trebuit să o facă Guvernul. Nu-i problemă, o facem noi.”

Primarul a vorbit și despre reorganizarea personalului și reducerea cheltuielilor din Sectorul 3. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, după o serie de măsuri de reorganizare, cheltuielile salariale lunare au scăzut de la aproximativ 35 de milioane de lei la 28 de milioane de lei. Robert Negoiță a precizat că o parte importantă a acestor cheltuieli este reprezentată de personalul din serviciile de asistență socială, unde consideră că reducerea angajaților nu este posibilă în aceeași măsură, având în vedere natura activităților desfășurate. El a mai spus că administrația Sectorului 3 a internalizat anumite servicii, printre care salubritatea și activitățile legate de spațiile verzi. În opinia sa, realizarea unor lucrări cu propriile echipe și resurse poate fi mai ieftină decât contractarea unor societăți private. Ca exemplu, a menționat producerea și montarea rampelor pentru persoanele cu dizabilități, despre care a afirmat că ajung să coste aproximativ jumătate față de varianta în care ar fi externalizate.

Potrivit edilului, reorganizarea a permis economisirea a aproximativ șapte milioane de lei lunar. Banii ar fi fost folosiți, printre altele, pentru reluarea programului de masă caldă pentru elevi, suspendat anterior din cauza reducerii bugetului, dar și pentru investiții în școli. Negoiță a vorbit și despre costurile ridicate ale utilităților în unitățile de învățământ, precizând că Sectorul 3 are aproximativ 50.000 de elevi. Pentru reducerea facturilor, administrația a investit în panouri fotovoltaice, sisteme mai eficiente și reabilitarea termică a clădirilor. Edilul a spus că își propune ca, până în anul următor, panourile să fie instalate pe toate clădirile administrative ale sectorului.

București, între problemele de trafic și lipsa unor servicii publice eficiente

Discuția s-a mutat apoi asupra problemelor Capitalei, în special asupra traficului, a șantierelor deschise și a dificultăților din transportul public și sistemul de termoficare. Întrebat despre aglomerația din București și despre timpul tot mai mare petrecut în trafic, Robert Negoiță a explicat că soluția nu ar fi creșterea permanentă a capacității de circulație în interiorul orașului, ci dezvoltarea unor rute care să permită deplasarea în jurul Capitalei. El a vorbit despre necesitatea finalizării inelului principal de circulație, proiectat cu mai multe decenii în urmă, și a realizării unor artere radiale care să facă legătura cu Autostrada A0. În viziunea sa, inelul principal ar trebui să permită un trafic fluent, inclusiv prin construirea unor pasaje, iar deplasările între zonele periferice ale Bucureștiului ar trebui să evite traversarea centrului. A dat exemplul unui drum între Sectorul 3 și zona Iuliu Maniu, pentru care nu ar trebui să fie necesară trecerea prin Piața Unirii.

Primarul a susținut că dezvoltarea infrastructurii trebuie să urmărească reducerea numărului de mașini care tranzitează centrul și limitarea poluării. El a atras atenția că speranța de viață în București ar fi mai mică decât în alte zone ale țării, punând această diferență în legătură cu poluarea. „Dintre mașini și oameni, eu aleg oamenii. Dacă o să mai băgăm prea multe mașini în oraș, vor rămâne mașinile fără noi. Varianta corectă este să scoatem traficul din București, să-l mutăm în jurul Bucureștiului, pe cât se poate, să nu mai traversăm orașul”. Negoiță a mai spus că, în viitor, Bucureștiul ar putea avea nevoie de măsuri mai stricte pentru fluidizarea traficului, inclusiv sancționarea automată a șoferilor care blochează intersecțiile. A oferit exemplul unei experiențe din Spania, unde a observat că încălcarea marcajelor rutiere poate fi detectată de camere, iar amenda este transmisă automat.

Întrebat despre șantierele din Capitală și despre lucrările care ar fi fost oprite sau întârziate, edilul nu a dorit să comenteze direct activitatea Primăriei Generale. A spus că situația traficului nu este una simplă și a sugerat că primarul general, Ciprian Ciucu, ar putea oferi explicații mai detaliate.

Critici la adresa Primăriei Generale: termoficarea, transportul și iluminatul public

Totuși, cele mai dure declarații ale lui Robert Negoiță au vizat modul în care sunt administrate serviciile publice aflate în responsabilitatea Primăriei Generale. Edilul a enumerat termoficarea, transportul public și iluminatul stradal printre domeniile în care consideră că administrația Capitalei nu reușește să ofere rezultate pe măsura banilor cheltuiți.

Acesta a comparat situația serviciilor din București cu cea a sistemului de alimentare cu apă, despre care a afirmat că a fost gestionat mai eficient după implicarea unui operator privat francez. În argumentația sa, a susținut că serviciul de apă nu mai reprezintă aceeași povară pentru bugetul public, în timp ce termoficarea și transportul continuă să genereze cheltuieli importante, fără ca bucureștenii să beneficieze de servicii satisfăcătoare. Robert Negoiță a criticat și persoanele care ajung să conducă societățile și instituțiile publice, susținând că unele dintre acestea nu au experiența necesară pentru administrarea unor bugete de miliarde de lei. „Dacă ai un chioșc în care vinzi pufuleți, n-ai încredere să-l pui pe ăla care-i director să vândă pufuleți, nimic altceva. Dar îi gestionează miliarde. Și transportul nostru, și termia, că de-aia n-avem transport și termie în București”. După părerea lui, problemele nu se limitează la transport și termoficare. Negoiță a spus că iluminatul public este o altă responsabilitate importantă a Primăriei Generale, iar lipsa unor intervenții suficiente se resimte inclusiv în Sectorul 3. El a explicat că primește întrebări din partea locuitorilor despre iluminatul stradal și despre iluminatul festiv, însă nu poate interveni în toate aceste situații, deoarece atribuțiile respective nu aparțin primăriei de sector.

Edilul a enumerat printre responsabilitățile Primăriei Generale transportul, termoficarea, iluminatul și anumite servicii de deratizare și dezinfecție. În schimb, a spus că sectoarele gestionează numeroase alte activități, precum școlile, parcurile, locurile de joacă, spațiile verzi și salubritatea. Criticile sale au fost însoțite de o schimbare declarată de perspectivă asupra administrării serviciilor publice. Robert Negoiță a spus că, în trecut, avea o viziune mai apropiată de modelul etatist, însă experiența acumulată l-a făcut să considere că anumite servicii ar putea fi gestionate mai bine de operatori privați. „Am avut o viziune mai etatistă până acum ceva timp. Nu mai cred în ea. Cred că avem nevoie să le trecem puțin prin zona privată, măcar să le facă o deratizare. Prea s-au adunat lipitori politicianiste. Ar fi mai bine să se privatizeze măcar o perioadă”.El a precizat că nu susține neapărat privatizarea definitivă a tuturor serviciilor, ci consideră că o perioadă de administrare privată ar putea ajuta la eliminarea influențelor politice și la reducerea costurilor. În această categorie a inclus în special termoficarea, transportul și iluminatul public, pe care le-a descris drept „găuri negre” ale bugetului Capitalei.

Propunerea lui Robert Negoiță: desființarea Primăriei Generale și o instituție metropolitană București-Ilfov

Pornind de la nemulțumirile legate de modul în care sunt împărțite atribuțiile între administrația generală și primăriile de sector, Robert Negoiță a lansat una dintre cele mai importante propuneri ale interviului: înlocuirea actualei Primării Generale cu o instituție metropolitană care să coordoneze Bucureștiul și județul Ilfov. Edilul consideră că actuala structură administrativă nu mai este potrivită pentru nevoile Capitalei și ale localităților din jur. În opinia sa, o instituție metropolitană ar trebui să preia responsabilitatea transportului public și a reglementărilor la nivelul întregii zone București-Ilfov, indiferent dacă serviciile sunt furnizate de companii de stat sau de operatori privați.

Celelalte servicii ar putea fi transferate către sectoare și localitățile din județul Ilfov, astfel încât responsabilitățile să fie mai bine delimitate, iar administrarea să fie mai apropiată de cetățeni. „N-avem nevoie de Primăria Generală. Avem nevoie de instituție metropolitană care să guverneze București și Ilfov. Să unească Primăria Generală cu Consiliul Județean și să gestioneze transportul public, că e privat, că e companie de stat, transportul public și partea de reglementare, tot ce înseamnă reglementare pe zona metropolitană.”

Propunerea presupune, așadar, o reorganizare profundă a administrației Capitalei, prin reunirea unor atribuții care în prezent sunt împărțite între mai multe instituții. Robert Negoiță a sugerat că sectoarele și localitățile din jurul Bucureștiului ar trebui să preia o parte dintre serviciile care nu necesită coordonare la nivel metropolitan.

Locurile de parcare din Sectorul 3: edilul susține renunțarea la parcările nominale

O altă temă abordată a fost organizarea locurilor de parcare de pe domeniul public. Robert Negoiță a susținut sistemul de parcări nenominale implementat în Sectorul 3 și a criticat ideea că un anumit loc de parcare ar trebui să rămână rezervat permanent unei singure persoane. Acesta a spus că domeniul public aparține comunității și că locurile de parcare nu ar trebui tratate ca proprietăți individuale. În opinia sa, rezervarea unui loc pe care titularul nu îl folosește perioade îndelungate îi împiedică pe alți locuitori să beneficieze de acel spațiu. Ca exemplu, a vorbit despre situația unei persoane care pleacă pentru șase luni din țară, dar dorește să păstreze locul de parcare, deși în acel interval alte familii ar putea avea nevoie de el. Negoiță a recunoscut că această abordare este contrară mentalității unor proprietari de mașini, însă a spus că își menține poziția.

Relația cu Ciprian Ciucu și proiectele pe care vrea să le finalizeze în Sectorul 3

Întrebat despre relația cu actualul primar general, Ciprian Ciucu, Robert Negoiță a descris-o drept una „rezonabilă”. El a afirmat că a primit sprijin pentru anumite proiecte și că relația este mai bună decât cea pe care a avut-o cu fostul primar general Nicușor Dan, însă a adăugat că există în continuare loc de îmbunătățire. În ceea ce privește posibilitatea unei candidaturi la Primăria Capitalei, Negoiță a respins categoric această variantă. El a spus că responsabilitățile din Sectorul 3 sunt deja suficient de mari și că prioritatea sa este să ducă la bun sfârșit proiectele începute

Printre proiectele menționate s-au numărat finalizarea proiectului Hala Laminor, dezvoltarea parcului acvatic și pregătirea unui parc tematic în Parcul Pantelimon, descris de edil drept un proiect de tip „mini-Disneyland”. De asemenea, acesta a vorbit despre extinderea mai multor unități de învățământ, inclusiv Școala 195, Școala 88, Școala 149 și Liceul „Alexandru Ioan Cuza”, precum și despre extinderea unor grădinițe Negoiță a afirmat că administrația Sectorului 3 lucrează la aproximativ 22 de unități de învățământ, prin proiecte de reabilitare, consolidare și extindere. El a recunoscut că lucrările generează dificultăți temporare pentru elevi și părinți, în unele cazuri fiind necesară relocarea activităților școlare, însă a susținut că investițiile sunt necesare pentru îmbunătățirea condițiilor din școli. Edilul a mai spus că, în Sectorul 3, problema locurilor în creșe și grădinițe ar fi fost rezolvată la nivel general, chiar dacă părinții ar putea să nu găsească întotdeauna un loc disponibil în unitatea preferată, ci într-o altă grădiniță din apropiere.

În privința finanțării, Robert Negoiță a subliniat importanța fondurilor europene, afirmând că investițiile realizate în sector ar fi fost mult mai dificil de susținut fără finanțarea nerambursabilă oferită de Uniunea Europeană. A precizat că proiectele presupun și contribuții din bugetul local, care pot varia în funcție de investiție.

La finalul emisiunii, întrebat dacă își dorește un nou mandat la conducerea Sectorului 3, Robert Negoiță a spus că principalul său obiectiv este să lase în urmă cât mai multe proiecte finalizate. El a vorbit despre responsabilitatea funcției și despre încrederea pe care i-au acordat-o locuitorii sectorului. „Îmi doresc să lăsăm în urmă cât mai multe proiecte realizate și chiar îmi doresc, apropo de opțiune personală, să am satisfacția de a nu fi trecut fără folos prin poziția în care mă aflu. Este o maximă onoare să reprezinți o comunitate atât de frumoasă și atât de mare cum este Sectorul 3, iar asta este o responsabilitate și, așa cum am spus, o onoare.”

Emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie”, moderată de Jessie Gușă, poate fi urmărită în fiecare joi, începând cu ora 18.00, pe canalul de YouTube Fără Filtru cu Jessie , dar și pe toate platformele Radio Gold FM. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro

Emisiunea „Fără Filtru, cu Jessie”, moderată de Jessie Gușă, poate fi urmărită în fiecare joi, începând cu ora 18.00, pe canalul de YouTube Fără Filtru cu Jessie , dar și pe toate platformele Radio Gold FM. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro