În ce condiții pot fi chemați românii la război. Cine poate fi încorporat și ce se întâmplă dacă refuzi mobilizarea

Serviciul militar obligatoriu este suspendat în România pe timp de pace din 1 ianuarie 2007, astfel că, în prezent serviciul militar poate fi efectuat pe baza de voluntariat. Acest aspect rezultă din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. Obligația poate redeveni activă în cazul declarării stării de război, al mobilizării sau al stării de asediu.

Una dintre confuziile frecvente este că serviciul militar obligatoriu ar fi fost eliminat definitiv. În realitate, Legea nr. 395/2005 stabilește suspendarea acestuia pe timp de pace, nu dispariția obligației. Asta nu înseamnă că orice persoană este automat trimisă în armată.

Încorporarea și mobilizarea se fac potrivit nevoilor instituțiilor din domeniul apărării și în funcție de situația fiecărei persoane.

„La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar”, scrie în lege.

De asemenea, femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar.

Regula de mai sus însă are și excepții, în sensul în care Legea nr. 446/2006 arată categoriile de persoane care sunt scoase din rândul cetățenilor încorporabili. Astfel, cei care nu îndeplinesc serviciul militar sunt: „cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical; personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani; persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum și cele arestate preventiv sau trimise în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală”, precum și cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiții, au persoane în întreținere.

Articolul 4 al Legii 446/2006 prevede că „cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză sa îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ”.

Sunt toți bărbații între 20 și 35 de ani încorporabili?

Faptul că o persoană se încadrează într-o anumită categorie de vârstă nu înseamnă automat că va fi încorporată.

Legislația prevede condiții privind aptitudinea pentru serviciul militar și situații în care anumite persoane nu sunt încorporabile.

Printre acestea se numără persoanele declarate inapte din punct de vedere medical, potrivit baremelor aplicabile, precum și anumite categorii pentru care legea stabilește regimuri speciale.

Așadar, vârsta este doar unul dintre elementele relevante, nu criteriul unic.

De ce sunt chemați tinerii la centrele militare după 18 ani

An de an, numeroși absolvenți de liceu primesc notificări prin care sunt invitați să se prezinte la centrul militar din județul de domiciliu. Pentru mulți, acest lucru provoacă teamă, însă procedura este una administrativă. Cetățenii români de sex masculin au obligația ca, în termen de șase luni de la împlinirea vârstei de 18 ani, să se prezinte la centrul militar pentru luarea în evidență și consemnarea opțiunilor privind îndeplinirea obligațiilor militare.

Această prezentare nu înseamnă încorporare și nici reintroducerea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. În realitate, luarea în evidență are rolul de a menține actualizate datele privind persoanele care ar putea avea obligații militare în situațiile prevăzute de lege. Neprezentarea în termenul de șase luni constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă cuprinsă între 100 și 300 de lei.

Ce se întâmplă cu rezerviștii

Într-o situație de mobilizare sau război, nu doar persoanele care nu au mai făcut serviciul militar pot intra în atenția autorităților. Legea prevede că, la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu ori la declararea mobilizării sau a stării de război, rezerviștii sunt concentrați și/sau mobilizați în funcție de nevoile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Legislația românească reglementează separat pregătirea populației pentru apărare, mobilizarea și regimul rezerviștilor, inclusiv al celor voluntari.

Ce riști dacă încerci să eviți serviciul militar

Legislația prevede sancțiuni pentru situațiile în care, pe timp de război sau în condițiile speciale stabilite de lege, o persoană încearcă să evite îndeplinirea obligațiilor militare.

Astfel de situații pot include provocarea intenționată a unor vătămări, simularea unei boli sau utilizarea unor documente false pentru a evita serviciul militar.

Aceste prevederi nu se aplică însă în mod obișnuit pe timp de pace, ci numai în condițiile excepționale stabilite de lege.

În materia încorporării, există sancțiuni contravenționale, care pot consta în amenzi care pot varia între 500 și 8.000 lei (raportându-ne la valoarea salariului minim brut pe economie), conform Legii 446/2006.

Pot exista și sancțiuni penale, Codul penal sancționând infracțiunile de sustragere de la serviciul militar sau de la luarea în evidență militară sau neprezentarea la încorporare sau concentrare. Totuși, cu privire la aceste infracțiuni, trebuie îndeplinite anumite condiții strict prevăzute de Codul penal.

Cine poate decide instituirea stării de război sau a mobilizării

Activarea obligațiilor militare nu se produce automat, ci, potrivit legislației, starea de asediu sau starea de urgență este instituită prin decret al Președintelui României, contrasemnat de prim-ministru și publicat în Monitorul Oficial. Decretul trebuie anunțat prin radio, televiziune și celelalte mijloace de informare, iar în cel mult cinci zile, măsura trebuie supusă aprobării Parlamentului.

Constituția României ne spune în articolul 65 alineatul (2) că Parlamentul, Camera Deputaților și Senatul în ședință comună, e cel care poate declara mobilizarea totală sau parțială precum și starea de război. Totodată, articolul 93 din Constituția României arată că Președintele României e cel care instituie starea de asediu și starea de urgență. După cum s-a văzut recent, în temeiul acestui articol al Constituției României, Președintele României a declarat starea de urgență în raport de situația pandemică generată de Covid-19.

sursă: ziuanews.ro