Controlul chat-urilor: inutil împotriva criminalilor, perfect pentru supraveghere

Comisia Europeană a retras oficial controversata propunere privind controlul chat-urilor, dar cel mai ambițios proiect de supraveghere digitală din istoria Uniunii Europene rămâne în vigoare. Sub președinția daneză a Consiliului, planul a revenit sub o nouă formă de „voluntariat”: guvernele sau platformele care doresc acest lucru vor putea aplica sisteme de scanare a mesajelor în numele „reducerea riscurilor”. Pentru experții în confidențialitate, această formulă nu înseamnă altceva decât deschiderea unei uși ascunse către supravegherea în masă în Europa, conform European Conservative

Chat Control a fost prezentat inițial ca o măsură de combatere a abuzului asupra copiilor online. Ideea: să se impună platformelor de mesagerie – de la WhatsApp și Telegram la Signal sau Messenger – să scaneze automat toate mesajele, imaginile și videoclipurile utilizatorilor în căutarea de conținut ilegal. Opoziția a fost rapidă. Mii de avocați, ingineri și deputați europeni au avertizat că o astfel de măsură încalcă dreptul la confidențialitate, prezumția de nevinovăție și chiar principiul proporționalității consacrat în Carta drepturilor fundamentale a UE.

Din cauza lipsei consensului politic, propunerea a fost retrasă oficial în această toamnă. Cu toate acestea, textul revizuit introdus de Danemarca păstrează intact același spirit. În conformitate cu conceptul de „implementare voluntară” și „măsuri de atenuare a riscurilor”, platformele au opțiunea de a activa instrumente de scanare „pentru a proteja utilizatorii”. În practică, acest lucru creează o lacună juridică care permite monitorizarea comunicațiilor private fără un mandat judiciar.

În termeni tehnici, aceasta înseamnă introducerea unei „uși din spate”: un mecanism care permite citirea sau analizarea mesajelor înainte ca acestea să fie criptate. Criptarea end-to-end este concepută astfel încât numai expeditorul și destinatarul să poată citi ceea ce este trimis. Scanarea înainte de criptare anulează complet această protecție.

Criminalii nu vor fi cei afectați

Dincolo de dezbaterea politică, adevărata problemă este de natură tehnică. Criminalii pe care această lege pretinde că îi vizează vor rămâne neatinși. Oricine are cunoștințe de bază de informatică poate ocoli cu ușurință aceste sisteme folosind VPN-uri, rețele TOR sau servicii alternative de mesagerie în afara jurisdicției UE.

Chat Control nu vizează infractorii, ci cetățenii obișnuiți: cei cu cunoștințe tehnice reduse sau inexistente, care folosesc cele mai comune aplicații și au încredere în sistem pentru a-i proteja. În realitate, sistemul îi va supraveghea pe ei.

Instrumentele de inteligență artificială utilizate pentru scanarea automată a mesajelor suferă, de asemenea, de rate de eroare ridicate – între 5% și 30% fals pozitive, în special atunci când se analizează imagini și videoclipuri. Acest lucru înseamnă că milioane de conversații legitime ar putea fi semnalate, blocate sau chiar revizuite din greșeală. Și odată ce o astfel de infrastructură de supraveghere există, nimic nu împiedică extinderea ei în alte scopuri: control politic, cenzură sau simpla colectare în masă a datelor.

Susținătorii măsurii insistă că este vorba de „securitate”. Dar spargerea criptării este ca și cum ai lăsa ușa din față pe jumătate deschisă și ai avea încredere că vor intra doar „oamenii buni”. Fiecare sistem de scanare sau backdoor introduce noi vulnerabilități care pot fi exploatate de hackeri, mafii sau guverne străine. În numele securității, UE își subminează propriul ecosistem digital.

Mai mult, această abordare așa-zis „voluntară” creează un risc suplimentar: încurajează platformele să concureze pentru a părea „sigure” prin scanarea și mai intensă, privatizând efectiv supravegherea. Sub presiunea politică și mediatică, companiile private ajung să își asume funcții care aparțin de fapt justiției.

Un instrument împotriva cetățeanului obișnuit

În esență, Chat Control nu a avut niciodată ca scop protecția copiilor, ci puterea. Un sistem de supraveghere în masă prezentat ca un scut moral, dar conceput pentru a monitoriza comportamentul a milioane de cetățeni.

Comparația cu controlul armelor este inevitabilă. Legile mai dure rareori descurajează ucigașii hotărâți; ele restricționează doar pe cei care respectă legea. Același lucru se aplică și în domeniul digital: cei care vor să comită infracțiuni vor continua să o facă, în timp ce cetățenii obișnuiți își pierd intimitatea, libertatea și încrederea în sistem.

Adevăratul obiectiv nu este oprirea criminalității, ci domesticirea utilizatorilor – menținerea tuturor sub observație constantă „pentru binele comun”, până când oamenii se vor gândi de două ori înainte de a-și exprima o opinie incomodă. Întrebarea nu mai este dacă Uniunea Europeană va adopta o lege privind supravegherea în masă, ci când – și sub ce pretext.

sursă: European Conservative