UE va crea o nouă agenție împotriva „dezinformării”

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 12 noiembrie, într-o conferință de presă comună susținută de comisarul irlandez Michael McGrath și vicepreședintele Henna Virkunnen, noul „Scutul democrației europene”, un pachet legislativ care promite să consolideze „reziliența democratică” a Uniunii. Dar, dincolo de retorica apărării împotriva dezinformării și a atacurilor hibride, ceea ce reiese este proiectul unui adevărat stat orwellian: un sistem centralizat de supraveghere a informațiilor sub pretextul „protejării democrației, anunță European Conservative

După cum au explicat McGrath și Virkunnen, planul se axează pe trei piloni: „protejarea spațiului informațional”, „consolidarea instituțiilor democratice” și „îmbunătățirea rezilienței sociale”. În practică, însă, acest lucru înseamnă acordarea Bruxelles-ului puterea de a monitoriza mass-media, rețelele sociale și procesele electorale naționale, sub argumentul prevenirii „manipulării străine”.

Crearea Centrului European pentru Reziliență Democratică va fi elementul cheie. Acest nou organism va servi – potrivit UE însăși – „la detectarea, descurajarea și răspunsul la amenințările de dezinformare și manipulare”. Cu alte cuvinte, o agenție europeană de supraveghere digitală care va coordona acțiunile statelor membre, va urmări conținutul online și va defini ce informații sunt considerate „fiabile”.

Limbajul vicepreședintelui Virkunnen a fost fără echivoc: „Democrația europeană este atacată și trebuie să o protejăm”. Cu toate acestea, nu s-a clarificat niciodată cine va decide ce constituie un atac sau ce se consideră „știri false”. Într-un context în care critica politică poate fi ușor etichetată drept „dezinformare”, riscul cenzurii este evident.

Un alt punct important a fost intenția de a intensifica investigațiile asupra marilor platforme digitale – Meta, X, TikTok – în cadrul Legii serviciilor digitale și Legii inteligenței artificiale. Aceste reglementări vor impune obligația de a eticheta sau elimina conținutul generat de IA și deepfake-urile, în special în timpul campaniilor electorale.

Deși măsura este prezentată ca o garanție a transparenței, ea deschide ușa supravegherii politice a comunicării digitale, concentrând în cadrul Comisiei puterea de a decide ce poate sau nu poate circula pe rețelele sociale. Este un model centralizat de control al discursului public, inspirat de agențiile naționale de „monitorizare a dezinformării” care funcționează deja în Franța și Suedia.

Democrație de sus în jos

În declarația sa, McGrath a insistat că Shield „nu urmărește să limiteze libertatea, ci să o protejeze”. Cu toate acestea, propunerea legislativă arată o abordare clar intervenționistă: crearea de rețele paneuropene de verificatori de fapte „independenți”, protocoale de criză pentru eliminarea conținutului „dăunător” și un cadru juridic care ar permite suspendarea temporară a anumitor mesaje în timpul campaniilor electorale. Este aceeași veche agendă totalitară, acum deghizată în presupusa apărare a democrației.

Astfel, ceea ce se conturează este o democrație gestionată tehnocratic, în care Bruxellesul acționează ca arbitru moral și informațional al continentului. În loc să consolideze suveranitatea națională și pluralitatea vocilor, UE a ales să se protejeze împotriva criticilor, învăluind discursul său în concepte precum „reziliență”, „securitate informațională” și „încrederea cetățenilor”.

Noul Shield se înscrie într-o tendință mai largă: buncărizarea instituțională a Uniunii Europene, care se îndreaptă către o structură din ce în ce mai închisă și autoreferențială. După eșecul narațiunii sale despre „unitate” în timpul pandemiei și în fața ascensiunii mișcărilor eurosceptice, Bruxelles își întărește mecanismele de control social sub pretextul securității.

Sub pretextul combaterii boturilor rusești sau a știrilor false, Comisia încearcă să construiască un sistem care erodează libertățile fundamentale – libertatea presei, a gândirii și a exprimării – piloni esențiali ai Europei democratice pe care pretinde că o apără.

sursă: European Conservative