„Geopolitica Noii Lumi”: Daria Gușă și Adrian Severin, despre Summitul OCS și parada militară organizată de China

Autor: Oana-Medeea Groza

În emisiunea „Geopolitica Noii Lumi”, cu frecvență lunară, difuzată de Radio Gold FM, Daria Gușă și Adrian Severin au analizat concluziile summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai, de la Tianjin, precum și modul în care Rusia și China vor schimba ordinea mondială. Vor fi SUA și India implicate în crearea acesteia? Ce se va întâmpla cu Europa? Ce semnal dă prezența Vioricăi Dăncilă și a lui Adrian Năstase în China?

Adrian Severin identifică Rusia și SUA ca fiind principalele puteri decadente ale momentului, cu o Americă în colaps total, în timp ce China se remarcă astăzi drept principalul actor de putere la nivel mondial. Și India își revendică astăzi statutul de super putere și, foarte interesant, asistăm la reintrarea în scena geopolitică a Coreei de Nord, cu un alt statut decât cel precedent, luată sub aripa puternicei Chine. Pentru că nu ne putem opune valului de nestăvilit al istoriei și cursului firesc al acesteia, Adrian Severin a reiterat faptul că atât noi, ca parte din alianțele occidentale, cât și restul statelor vestice, trebuie să ne asociem ascensiunii chineze și să găsim variante de comunicare și conlucrare, inclusiv din rațiuni de conservare a specificității culturale europene, respectiv americane.  

Mai multă perspectivă asupra viitorului și restructurării ordinii mondiale poate oferi Declarația Finală a Summitului OCS, decriptată de geopoliticienii Daria Gușă și Adrian Severin. Daria Gușă a evidențiat faptul că: „cele trei cele mai importante puncte din Declarația Finală a Summit-ului sunt, în primul rând, această idee a lui Xi Jinping de o nouă guvernare mondială, un nou sistem, o nouă ordine mondială și a dat foarte clar de înțeles că aceasta va fi făcută și prin ONU, nu va fi făcută doar prin organizații noi, create de China și de Rusia, ci se va adapta la realitățile sistemului geopolitic mondial. Deci este unul dintre punctele foarte importante, unde trebuie să vedem: este asta din cauza faptului că SUA își folosește prea mult dreptul de veto sau este doar din cauza faptului că deja, colectiv, Estul este mai puternic decât Occidentul? Apoi, al doilea punct foarte important a fost propunerea de a crea o nouă infrastructură de plăți, o nouă infrastructură financiară prin intermediul Organizației de Cooperare de la Shanghai, care este important din două privințe: în primul rând, pentru că acesta pune din nou accent pe dedolarizare și este făcut contra Occidentului și contra sancțiunilor impuse de Occident asupra Sudului Global, dar și în a doua perspectivă, anume faptul că, până acum, Rusia a cam blocat intrarea Organizației de Cooperare de la Shanghai într-o zonă mai economică, pentru a nu își pierde din influență, asta s-a întâmplat încă de la începutul secolului XXI. Am văzut foarte clar că tot timpul când China aducea în discuție și acest tip de mecanisme, Rusia a preferat să le lase pe partea de BRICS, pentru a avea totuși o influență mai mare în Organizația de Cooperare de la Shanghai, și acum vedem că este o mai mare încredere între cele două puteri dacă s-a sugerat acest lucru. Al treilea și ultimul punct din declarație se referă la faptul că s-a condamnat atacul americanilor și al israelienilor asupra Iranului, foarte important, pentru că a fost semnată în unanimitate această declarație. Asta înseamnă că India, în sfârșit, este de acord și ea să condamne acest atac. Nu a fost cazul acum doar trei luni, când a apărut alt comunicat al Organizației de Cooperare de la Shanghai și India a fost singura țară care nu l-a semnat, din cauza legăturilor strânse pe care le are cu Israelul, dar și cu SUA. De la Israel cumpără foarte multe arme, iar cu SUA, Modi a încercat să aibă o relație cât mai amicală. Dar vedem acum că, în urma taxelor de import impuse de Trump, India se desparte de Occident la modul oficial și spune că deja nu mai este rivală a Chinei, ci este un partener al Chinei”.

În ultimii ani, China și Xi Jinping au lansat la nivel mondial mai multe inițiative importante, dincolo de „Noul Drum al Mătăsii” (OBOR), și anume proiecte concrete privind securitatea globală, dezvoltarea globală și civilizația globală. Prin dezvoltare, Xi Jinping vizează nu doar metode pentru asigurarea unei dezvoltări echilibrate a statelor lumii, ci încearcă să susțină ideea că, printr-o dezvoltare echilibrată, se poate ajunge la pace. Iar ca să putem ajunge la o dezvoltare economică echilibrată, avem nevoie de educație, de știință, de creativitate, dar și de acces la capital și la fonduri de investiții, precum și de infrastructuri pe care să circule și bunurile, dar cum spuneam și persoanele, și capitalurile, și ideile. Cealaltă inițiativă, inițiativa securității globale, postulează ideea potrivit căreia securitatea este indivizibilă, însuși președintele Putin, în discursul pe care l-a ținut, spunând că nu este acceptabil ca securitatea unora să se consolideze pe seama insecurității altora. A treia inițiativă este cea a civilizației globale, care tinde să spună că trebuie să ajungem la un nivel de civilizație uniform, comun, în condițiile în care culturile noastre rămân diferite. O asemenea teză vine împotriva globalismului neomarxist, globalismului soroșist, globalismului neobolșevic, care contrazice diversitatea identităților culturale, contrazice chiar și legile naturii pentru a ne duce într-o lume a post-adevărului, a adecvărilor virtuale, în care egalitatea noastră neagă absolut orice fel de identitate. Aceste inițiative au nevoie și de un sistem instituțional care să pună în practică ideile și să administreze relațiile dintre actorii lumii, în așa fel încât aceste minunate idei să se materializeze. În acest context, Xi Jinping introduce o a patra inițiativa, care se referă la guvernanța globală și prin care sugerează că instituțiile create ca structuri ale ordinii mondiale postbelice, ale ordinii mondiale concepute și construite după cel de-Al Doilea Război Mondial și care inițial s-au manifestat într-un sistem bipolar, pentru ca după aceea să se manifeste într-o formă unipolară, iar această ordine nu mai reușește să facă față provocărilor actuale, fiind nevoie de o altă soluție. ONU nu a reușit să gestioneze toate crizele care s-au ivit de-a lungul vremii, dovadă fiind toate conflictele izbucnite, în trecut sau în plină desfășurare în prezent. Aceeași problemă se pune cu sistemul financiar internațional, cu instituțiile financiare internaționale, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și altele. Acestea sunt controlate în continuare de SUA, în condițiile în care aportul SUA la produsul industrial mondial sau la produsul economic în general este net sub aportul unor țări care la înființarea acestor instituții internaționale nu reprezentau mare lucru. Astăzi, dacă ne uităm numai la țările care s-au întrunit acum la Tianjin, dincolo de faptul că populația lor depășește jumătate din populația lumii, produsul lor intern, nu pe cap de locuitor, ci în cifră absolută, depășește produsul faimosului grup al celor șapte țări, așa-zis, cele mai industrializate; de asemenea, reprezintă aproximativ un sfert din produsul industrial mondial. Când se pune problema să calculăm dreptul lor de vot în structurile instituțiilor financiare internaționale, aceste state se trezesc că au un vot care nu reflectă aportul lor real și capacitatea lor economică. Lucrurile acestea nu mai pot funcționa. Toată această ordine instituțională mondială trebuie reformată. Astfel, esticii preiau inițiativa și se arată pregătiți să facă ei înșiși această reformă atât de necesară, pentru că nu mai pot aștepta după occidentali. OCS pune și problema unui nou sistem de plăți, pentru că, în formula de sancțiuni secundare aplicate de vestici, s-au trezit statele estice că nu mai sunt cuplate la SWIFT ori cu activele depozitate în diverse bănci înghețate. Este o situație de un abuz absolut și atunci au decis să creeze propriul sistem, spre care îi vor atrage și pe occidentali, care vor rămâne minoritari în sistemele lor învechite și măsluite.

În ceea ce privește întâlnirile bilaterale, se pare că Vladimir Putin a devenit vedeta summitului, reușind să încheie mai multe înțelegeri și discursurile sau planurile sale fiind cele mai mediatizate. Un motiv ar putea fi această fascinație legată de Rusia, Vladimir Putin devenind „persona non grata” în spațiul internațional, deși are atât de mare succes în restul lumii. Dar, în același timp, China are nevoie de Rusia pentru rolul acesteia de mijlocitor extrem de important. Și în cazul Indiei, nu s-ar fi ajuns vreodată la o înțelegere între India și China, dacă nu ar fi militat Vladimir Putin mai demult pentru acest lucru și nu ar fi avut atât de multe întâlniri bilaterale. Putin și Xi au pus bazele mai multor proiecte comune, dintre care cel mai important este cel legat de Puterea Siberiei 2, care este cel mai mare plan de distribuție de gaze naturale din istoria omenirii, din punct de vedere investițional. Și liderul Pakistanului a fost o mare surpriză a summitului, exprimându-și fățiș dorința de apropiere de Rusia. China a anunțat un nou parteneriat cu Armenia. „Din punctul de vedere al mersului istoriei, cel mai important personaj prezent acolo a fost Narendra Modi, primul ministru al Indiei, pentru că el a creat ceea ce până în acel moment era cel puțin nesigur, dacă nu inexistent, adică acest parteneriat sino-indian, care de fapt este o trilaterală, India-China-Rusia, alcătuind o putere demografică, economică, în resurse naturale, geostrategică, căreia tot Occidentul nostru minuscul, toți pigmeii noștri europeni și verii noștri americani îmbătrâniți în rele, niciunul dintre aceștia împreună nu îi pot face față. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. După prezența lui Modi, cea mai importantă prezență mi s-a părut cea a președintelui Erdogan al Turciei. Turcia este cea sub umbrela căreia stau toate statele turcice, care toate au fost prezente acolo. Prezența la această reuniune a Turciei, care este membru NATO, este, după părerea mea, esențială, absolut esențială. Și dacă sunt anumite lucruri de reglat, anumite reglaje de făcut, asta se poate realiza. Dar fundamental principiul este că domnul Erdogan nu vede niciun fel de incompatibilitate între calitatea Turciei de membru NATO, calitatea Turciei de membru al Uniunii Vamale cu Uniunea Europeană și calitatea de partener tehnic sau asociat al Organizației de Cooperare de la Shanghai. Și, dacă eu mă pun în pantofii domnului Erdogan și văd lumea de pe poziția lui, îmi dau seama că interesele Turciei în Asia Centrală, în Asia de Sud, în Orientul Mijlociu sunt mult mai mari și aceste țări ale Estului Colectiv pot să răspundă acestor interese mult mai bine decât poate răspunde zona Euroatlantică intereselor respective. Deci, în opinia mea, aceste două prezențe au fost mult mai importante, din punct de vedere al evoluțiilor strategice, decât prezența domnului Putin, care a făcut ceea ce ne așteptam să facă, ceea ce știam că face, că va consolida un parteneriat, cum s-a spus, fără margini, fără frontiere, fără bariere, pe care îl cunoșteam și deja era declarat.”, a explicat Adrian Severin. Nu este de ignorat nici prezența președintelui Iranului. Așadar, principalul actor al acestui eveniment a fost premierul indian, care a ieșit, dintr-o ambiguitate diplomatică și geopolitică prelungită, datorită felului în care l-a tratat președintele Statelor Unite și felului în care, nu numai că a încercat să pună taxe vamale exorbitante, care să afecteze comerțul bilateral, dar a încercat să dirijeze prin aceste taxe și politica externă, deci să limiteze și suveranitatea Indiei, ceea ce evident că a fost inacceptabil și a determinat India să facă pasul clar și categoric către Estul Colectiv. Astfel, Donald Trump distruge ordinea mondială instituită după Al Doilea Război Mondial și pare că vrea să lichideze și ultimele rămășițe ale imperiilor coloniale, britanice și franceze, pe care Statele Unite le-au combătut imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru a deschide piața mondială comerțului liber, dar acum vrea și ca visul de mărire al britanicilor și al francezilor să își piardă orice fel de argument. „E limpede că totul a fost convenit la Anchorage cu președintele Trump. Sunt semne foarte subtile și trebuie să fii și bine informat și perspicace ca să le observi, dar ele există în mod categoric și sigur că domnul Trump implicit ne arată că lucrurile sunt conform planului convenit cu Vladimir Putin. Iar Vladimir Putin, chiar și prin discursul lui foarte atent la a fi respectos cu președintele Trump și chiar laudativ și înțelegător, arată că de fapt acționează potrivit unei înțelegeri și sunt convins că în bilateralele cu diverși participanți lideri ai Sudului, dar în special cu gazda, Xi Jinping, i-a informat pe toți aceștia că lucrurile au fost convenite, status quo-ul este de bine, de rău acceptat și că altele sunt zonele în care America va dori să-și stabilească dominația în continuare, iar nu în zona aceasta în care probabil s-a înțeles că raportul de forță este de așa natură încât salvarea intereselor ține de acceptarea și menținerea status quo-ului, iar nu de stricarea lui prin tot felul de războaie, prin tot felul de conflicte și prin ceea ce eu numesc managementul prin zâzanie”, a punctat analistul.

Parada militară de la Beijing: O demonstrație de forță a Chinei și, din păcate, o lipsă de perspective externe pentru România

Imediat după Summitul OCS, a avut loc și parada militară de la Beijing, organizată de Xi Jinping și considerată a fi cea mai mare și mai importantă din istorie. Această paradă a venit cu ocazia aniversării a 80 de ani de la capitularea Japoniei din Al Doilea Război Mondial, un moment foarte important, mai ales pentru că îi și reamintește Japoniei de cum a fost tratată de Occident. Japonia este încă un aliat foarte important pentru americani, dar prin această comemorare îi este reamintit de cele două bombe de la Hiroshima și Nagasaki, dar reamintește și faptul că, până la urmă China, și Rusia sunt țările care au suferit cele mai mari pierderi umane în Al Doilea Război Mondial, nu Occidentul, deși ordinea mondială a fost creată în imaginea Occidentului, până la urmă nu ar fi trebuit să fie chiar așa, pentru că au fost alte țări care au făcut și mai mari sacrificii pentru această ordine mondială. Au fost prezenți foarte mulți lideri internaționali importanți. În plus au venit și lideri europeni, precum Vucic sau Fico. Dar cea mai importantă personalitate, cel puțin pentru toți comentatorii și toată media, a fost Kim Jong-Un, liderul Coreei de Nord, care a fost prezent. Acum zece ani, în 2015, a fost prezent pe atunci lidera Coreei de Sud și acum este prezent liderul Coreei de Nord, deci o diferență foarte importantă în ultimii zece ani. A fost și un mesaj clar despre puterea militară a Chinei, pentru că, în urmă cu doar două luni, și SUA a avut o paradă militară, care a fost foarte lăudată de Trump, cu ocazia celei de-a 250-a aniversare a armatei americane, care, totuși, nu se poate compara cu parada ce a avut loc în China. Ce a vrut să demonstreze, care a fost mesajul general al acestei parade? A fost doar supremația militară a Chinei sau un mesaj de loialitate cu celelalte țări prezente sau un avertisment pentru Occident? Care este rolul simbolic al Coreei de Nord acolo? Este doar pentru a demonstra că sancțiunile și toate aceste etichete impuse de Occident nu contează de fapt? Sau, invers, este un mesaj mai localizat pentru, că și China și Coreea de Nord au avut multe probleme în trecut?

Parada nu a fost doar o demonstrație de putere militară, ci un mesaj clar că China se opune ordinii internaționale bazate pe reguli impuse de Occident. China arată că este pregătită să lupte dacă este necesar, dar preferă să rămână fidelă principiilor ONU și Dreptului Internațional. Din punct de vedere simbolic, parada a sărbătorit nu doar victoria asupra Japoniei, ci și 80 de ani de la crearea ONU, un simbol al ordinii internaționale universale. China subliniază că reglementările internaționale trebuie să fie aplicabile universal, nu doar celor impuse de Occident. Adrian Severin a comparat parada chineză cu cea a SUA de la aniversarea a 250 de ani de la înființarea armatei americane, sugerând că parada chineză a fost mult mai impresionantă și mai semnificativă. China arată că are o putere militară incredibilă, dar că vrea să rămână fidelă ideii că forța dreptului trebuie să prevaleze în fața dreptului forței, principiu care stă la baza ONU. „Iată diferența dintre noi și voi: voi sunteți în afara dreptului internațional, iar noi rămânem fideli dreptului, dar arătăm că nu ne este frică să ne batem cu voi, pentru că și forța noastră militară este pe măsură. Cred că acesta este mesajul și numai în această legătură el trebuie văzut. Nu este un gest de demonstrație militaristă, nu este un gest de aroganță belicoasă a Chinei, ci este un gest care arată că această țară nu se dă înapoi de la război dacă este indispensabil, dar, dacă este posibil, preferă să rămână în zona dreptului, în zona păcii, în zona siguranței tuturor. Eu cred că este un mesaj care trebuie descifrat în acest fel”, a rezumat Adrian Severin. Cu privire la Kim Jong-Un și, în general, la cei prezenți acolo, a fost o „întâlnire a sancționaților”, care demonstrează că au fost pedepsiți pe nedrept, dar nu se plâng de asta, ci acționează pentru a configura o ordine globală mai bună, mai eficientă. Din punctul acesta de vedere, într-un fel prezența lui Kim Jong-Un a putut să contribuie la un asemenea mesaj. Ideea a fost că rivalii pot să găsească o cale de conviețuire în cadrul unei organizații multilaterale și, dacă relațiile bilaterale nu pot fi normalizate ușor separat, ele pot fi normalizate într-un context multilateral. Un alt mesaj, pentru că America respinge astăzi multilateralismul, respinge rolul organizațiilor internaționale și dincoace se spune că noi tocmai dezvoltăm multilateralismul și prin dezvoltarea multilateralismului suntem în măsură să rezolvăm litigii foarte vechi, care păreau de nerezolvat.

Prezența lui Adrian Năstase și a Vioricăi Dăncilă a reprezentat o notă pozitivă pentru România, care a avut dintotdeauna relații eficiente și valoroase cu China. „Datele concrete ale României – demografice, culturale, geografice și așa mai departe – sunt de natură să facă din România un partener obiectiv cu caracter strategic pentru China, poarta de intrare cea mai importantă și obiectiv cea mai importantă pentru China în Uniunea Europeană, ancora cea mai importantă a Chinei în marele port european, și invers, pentru România, China este un partener strategic esențial, care nu contrazice cu nimic dorința noastră sau statutul nostru de partener strategic al SUA, statutul nostru de membru al NATO sau de membru al Uniunii Europene. Avem nevoie de China, cum am avut nevoie și în timpul Războiului Rece, pentru a ne consolida securitatea și pentru a ne asigura că lumea rămâne într-un sistem de echilibru favorabil inclusiv atingerii nevoilor și intereselor noastre”, a menționat Adrian Severin. Mai gravă este reacția oficială a statului român, care a criticat apropierea de China într-un moment atât de important în plan geopolitic. Au fost în decursul acestor ani guverne care au fost deschise către China, președinți deschiși către China și alții, cum sunt cei de astăzi care, urmând o linie politică ineptă, a dirijată de Uniunea Europeană și chiar de SUA, au răcit relațiile cu China. În aceste condiții, este foarte important să transmitem Chinei câteva mesaje. Primul mesaj este că acest guvern nu reprezintă întreaga populație a României, chiar dacă fără îndoială, acesta este guvernul României și noi nu avem un alt guvern care să îl înlocuiască sau care să vorbească oficial în locul României, dar în România sunt mai multe școli de gândire și mâine poate veni un alt guvern care să reia în termeni concreți parteneriatul strategic cu China. De asemenea, pot fi modificări în raporturile transatlantice, pot fi modificări în raporturile intra-europene, care să determine la o revizuire a raportului cu China și această revizuire nu poate avea loc decât pe bazele obiective pe care le-am spus și care ne împing către un parteneriat strategic cu China. În al doilea rând trebuie să menținem coridoarele de comunicare cu statele estice, dar și cu cele din America Latină sau din alte regiuni de pe Glob, măcar și pentru faptul că nu știm când se va întâmpla ca partenerii noștri occidentali, aliații noștri occidentali să decadă complet. Totodată, deși e bine că China are relații strânse cu Ungaria, Serbia sau Ucraina, niciuna dintre acestea nu poate suplini valoarea pentru China a relațiilor cu România.

Emisiunea „Geopolitica Noii Lumi”, moderată de Daria Gușă, poate fi urmărită lunar, vinerea, pe Radio Gold FM, începând cu ora 13. Înregistrarea integrală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, pe contul de YouTube GoldTV Romania dar și pe platforma goldtv.ro