Preşedintele Comunităţilor Evreieşti din România returnează Ordinul Național pentru Merit, nemulţumit de sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea anti-extremism

Silviu Vexler a anunțat că returnează Ordinul Național pentru Merit în semn de protest față de sesizarea președintelui Nicușor Dan la Curtea Constituțională privind legea anti-extremism, pe care o consideră esențială pentru combaterea ideologiilor legionare și a antisemitismului.

Ordinul Național pentru Merit, returnat

Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România și deputat în Parlament, a anunțat că returnează Ordinul Național pentru Merit, primit din partea Statului Român, ca formă de protest față de decizia președintelui Nicușor Dan de a contesta la Curtea Constituțională legea de combatere și sancționare a extremismului.

„Având în vedere atitudinea și poziționarea publică a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, dar și consecințele acestora, îmi este imposibil să păstrez acest Ordin”, a explicat Vexler, care consideră că sesizarea transmisă CCR transmite un mesaj de „relativizare a pericolului prezentat tocmai de extremism”.

Deputatul a menționat că legea a fost deja validată de CCR, care a respins în unanimitate o contestație similară venită din partea AUR, SOS România, POT și deputați neafiliați. El a subliniat că textul sesizării președintelui este „aproape identic” cu cel al formațiunilor extremiste, dar mai periculos prin efectele sale sociale.

Vexler și-a exprimat regretul față de decizia lui Nicușor Dan, acuzând că afectează ani de eforturi ale statului român în combaterea antisemitismului și extremismului. El a solicitat abrogarea actualei strategii naționale privind combaterea radicalizării și desființarea comitetului de monitorizare aferent.

„Sunt onorat că am putut iniția acest proiect legislativ esențial pentru o societate democratică și un stat de drept”, a mai spus Vexler, mulțumind partidelor parlamentare care au susținut legea.

CCR, sesizată de Nicuşor Dan

Legea care prevede sancțiuni mai aspre pentru promovarea fascismului, legionarismului, rasismului și xenofobiei a fost adoptată de Parlament pe 11 iunie 2025. Actul normativ modifică Ordonanța de urgență nr. 31/2002 și introduce pedepse de la 3 la 10 ani pentru promovarea sau constituirea de organizații cu caracter fascist ori legionar. Deși legea a trecut prin controlul Curții Constituționale în urma unei sesizări depuse anterior de partidele AUR, SOS România, POT și deputați neafiliați, Curtea a respins respectivele contestații.

Ajunsă la promulgare, legea a fost din nou contestată la Curtea Constituțională, de această dată de către președintele României, Nicușor Dan. În sesizarea trimisă pe 4 iulie, publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale, șeful statului invocă lipsa de claritate a mai multor termeni folosiți în textul legislativ, precum „legionar”, „fascist” și „materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. Nicușor Dan susține că acești termeni nu sunt suficient de bine definiți, ceea ce lasă loc unor interpretări arbitrare din partea instanțelor, riscând astfel încălcarea libertății de exprimare.

În sesizare, președintele remarcă faptul că, spre deosebire de termenii „rasist” și „xenofob”, care pot fi interpretați prin prisma unor criterii obiective, noțiunea de „legionar” nu este explicit definită în lege. Este menționat doar conceptul de „Mișcare Legionară”, fără a fi clar ce înseamnă „caracter legionar” atunci când este aplicat unei organizații. De asemenea, textul de lege nu specifică dacă acest caracter se referă la denumire, la scopuri, la ideologia membrilor sau la activitățile desfășurate.

Sesizarea trimisă de Nicușor Dan mai invocă și exemple din legislația altor state europene, precum Franța, Italia sau Spania, unde astfel de noțiuni sunt mai bine conturate în lege. În opinia președintelui, un stat care dorește să combată incitarea la ură trebuie să o facă într-un mod echilibrat, cu respectarea Constituției și evitând ambiguitățile care pot crește tensiunile sociale.

Curtea Constituțională a României va analiza sesizarea pe 17 iulie, în noua componență care îi include pe Dacian Cosmin Dragoș, Marian Busuioc și Csaba Asztalos.

sursă: puterea.ro