Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică

Una dintre măsurile necesare pentru a accelera ritmul de interconectare la nivel comunitar și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică, consideră directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Ion Sterian, într-o scrisoare transmisă, marți, conducerii Direcției Generale pentru Acțiune Climatică de sub umbrela Comisiei Europene și a Băncii Europene de Investiții, partener al Fondul pentru Modernizare, instrument-cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice. În cadrul acestui program, finanțarea infrastructurii de gaze este inclusă în categoria de investiții neprioritare și primește alocări reduse.

Directorul general al Transgaz susține, în scrioarea transmisă marți, nevoie de finanțare din Fondul pentru Modernizare a proiectelor de infrastructură a gazelor naturale, care, dincolo de politicile climatice asumate la nivel european, asigură securitatea energetică a zonei într-un context geopolitic complex.

„Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă”, a transmis Ion Sterian.

Scrisoarea integrală:

„Către

Comisia Europeană – Direcția Generală pentru Acțiune Climatică, Director General Kurt Vandenberghe

Banca Europeană de Investiții, Vicepreședinte loannis Tsakiris

Cc: Ministerul Energiei din România, Ministrul Sebastian-loan Burduja

Stimate domnule Director General, Stimate domnule Vicepreședinte,

După cum știți, întreaga Europă se confruntă cu provocări extreme în ceea ce privește gestionarea actualei crize energetice și asigurarea unei alimentări cu energie durabile și accesibile pentru gospodării și industrie.

Circumstanțele complexe arată că:

• războiul din Ucraina a redefinit harta energetică europeană și prioritățile acesteia, printre care se numără eliminarea importurilor de combustibili fosili din Rusia;
• securitatea energetică nu mai este doar o ambiție tehnică, ci a devenit un pilon al securității naționale, al dezvoltării economice și al stabilității democratice;
• securitatea energetică implică punți – interconexiuni, infrastructură comună, integrarea pieței și o apărare colectivă împotriva constrângerilor energetice;
• o creștere accentuată a prețurilor la energie s-a înregistrat în 2022 și 2023 după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina;

Cererile depuse pentru finanțare din Fondul de Modernizare (Anexa 5 la Capitolul 7) necesită justificarea investiției și din perspectiva asigurării securității energetice, pe lângă componenta de mediu, prin care fiecare dintre investițiile neprioritare trebuie să demonstreze că este în conformitate cu obiectivele Directivei ETS, precum și cu obiectivele Comunicării Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul Verde European și Regulamentul (UE) 2021/1119 și obiectivele pe termen lung stabilite în Acordul de la Paris.

În aceste circumstanțe, este momentul să se identifice toate resursele care ar putea contribui la obiectivele comune de securitate energetică. Securitatea energetică și decarbonizarea trebuie să fie legate și coordonate pentru a aborda eficient diversificarea surselor de aprovizionare și independența față de importurile de energie.

România și-a asumat un angajament major de a elimina treptat cărbunele din mixul său energetic, dar în tranziția de la cărbune la surse regenerabile și tehnologii mai curate ne bazăm pe gazele naturale ca și combustibil de tranziție, datorită emisiilor sale mai mici în comparație cu alți combustibili fosili.

În contextul geopolitic actual, este vital ca proiectele care vizează consolidarea infrastructurii de transport al gazelor naturale să poată obține finanțare din surse nerambursabile din Fondul de Modernizare. Deși inițial concepute ca un instrument pentru finanțarea măsurilor legate de modernizarea industriilor din țările Europei Centrale și de Est, axate pe eficiența energetică și componentele climatice, Comisia Europeană a transmis recent, odată cu introducerea Capitolului (VII) privind securitatea energetică, un semnal clar pentru extinderea abordării finanțării pentru a aborda provocările geopolitice actuale.

Exacerbarea conflictului ruso-ucrainean și faptul că România se află în vecinătatea imediată a pragul războiului fac necesară luarea unor măsuri pragmatice și imediate pentru asigurarea securității energetice și conectarea Ucrainei și a Republicii Moldova, prin intermediul României, la întreaga Europă. Una dintre măsurile pe care le considerăm necesare pentru a accelera ritmul de interconectare și dezvoltarea rețelelor de transport al gazelor naturale este alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică. Numai prin astfel de măsuri pragmatice și active putem asigura stabilitatea socio-economică la nivel european, consolida flancul estic al Uniunii Europene și sprijini direct Ucraina și Republica Moldova. Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor Naturale SNTGN Transgaz SA planifică proiecte de dezvoltare axate pe decarbonizare, menținând în același timp un element crucial al asigurării securității energetice pentru regiunea Europei de Est și întreaga Europă.

Având în vedere faptul că mecanismul de finanțare a investițiilor din Fondul de Modernizare ia în considerare în prezent doar componenta de mediu în raport cu nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, considerăm necesară cuantificarea componentei de securitate energetică deja stabilite în Cererile de Finanțare din Fondul de Modernizare și alocarea resurselor financiare corespunzătoare, având în vedere importanța conferită acesteia prin includerea Capitolului 7 privind securitatea energetică.

Ne exprimăm convingerea fermă că prin sprijin, unitate și solidaritate putem depăși provocările acute ale contextului actual și ne arătăm disponibilitatea de a lucra împreună pentru a identifica cele mai bune soluții pentru asigurarea securității energetice europene”.

Ce finanțare a primit România

Ultima lista actualizată a investițiilor aprobate din Fondul pentru modernizare, publicată de Ministerul Energiei pe 3 ianuarie include 36 de investiții prioritare și 6 neprioritare

Cele prioritare au avut o finanțare totală aprobată de 9.300.270.155,22 de euro și suma plătită prin FM de 5.009.644.589,73 euro.

Din cele șase investiții neprioritare, cu o finațare aprobată și plătită din FM de 529.504.314, patru sunt inițiate de Transgaz.

• Conductă de transport gaze naturale Marea Neagră – Podișor: 85.544.422 euro
• Conductă de transport gaze naturale Ghercești-Jitaru (inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecția catodică și fibrele optice): 8.038.348 euro
• Conductă de transport gaze naturale pentru alimentarea centralei Mintia (cuprinzând alți consumatori industriali și casnici) -6.826.947 euro
• Creșterea capacității de transport a SNT și a siguranței în alimentarea cu gaze naturale a Sucursalei Electrocentrale Ișalnița (județul Dolj) și a Sucursalei Electrocentrale Turceni: 8.464.480 euro

Potrivit calendarului oficial pe 2025 anunțat de Ministerul Energiei, prima reuniune bianuală a Comitetului pentru Investiţii s-a organizat pe 1 aprilie, iar cea cea de-a doua reuniune bianuală a Comitetului pentru Investiţii se va desfășura pe 21 octombrie cu termene-limită fixe de transmitere a propunerilor de investiţii, respectiv 12 august cele neprioritare și 9 septembrie pentru cele prioritare.

Prioritățile programului

Potrivit datelor oficiale, Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice, care prevăd îmbunătățiri în eficiența energetică, modernizarea sistemelor energetice și tranziția în regiunile dependente de cărbune in Statele Membre cu PIB pe cap de locuitor la prețul pieței mai mic de 60% din media UE (10 state).

Totodată, Fondul pentru modernizare vizează tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, prin stimularea investițiilor în surse regenerabile de energie, rețelele de transport care să includă distribuția energiei termice în zonele rezidențiale și comerciale, interconectări de rețele pentru transportul de electricitate și gaze naturale, precum și stocarea de energie, îmbunătățirea eficienței energetice în producerea de energie, inclusiv în sectoarele de transport, clădiri, construcții, agricultură și deșeuri și pentru o tranziție echitabilă în regiunile dependente de cărbune.

• Durata de realizare a programului (luni): 127
• Data de începere a programului: luna: 6 anul: 2020
• Data de închidere a programului: luna: 12 anul: 2030

Fondul pentru modernizare este constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul UE, pentru perioada 2021-2030 iar România are alocat  11,98% din totalul de 2%, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor.

Bugetul alocat în perioada 2024-2026 este de 815 milioane euro. Rata de cofinanțare depinde de încadrarea în categorii, astfel că este de până la 100% din cheltuielile eligibile pentru investiții prioritare și de până la 70% din cheltuielile eligibile pentru investiții non-prioritare.

Cum se evaluează investițiile

Conform Ghidului orientativ de evaluare publicat de Ministerul Energiei, printre investițiile prioritare se numără, nu exclusiv:

1. Producerea și utilizarea de energie electrică din surse regenerabile
2. Încălzire și răcire din surse regenerabile
3. Reducerea consumului global de energie prin eficiență energetică, inclusiv în industrie, transport, clădiri,
4. Stocarea energiei și modernizarea rețelelor energetice
5. Sprijin pentru gospodăriile cu venituri reduse, inclusiv în zonele rurale și izolate, pentru a combate sărăcia energetică și pentru a-și moderniza sistemele de încălzire
6. Tranziție justă în regiunile dependente de carbon, respectiv măsurile prevăzute în mod explicit în Planul teritorial de tranziție justă aprobat de CE

Investițiile neprioritare din cadrul Fondului pentru modernizare, care trebuie să demonstreze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pot fi:

1. Sisteme de încălzire și răcire care nu utilizează surse regenerabile
2. Infrastructura de gaze
3. Producerea de energie electrică și/sau termică.

sursă: gandul.ro