O bombă politică în Germania: Ce urmează după desemnarea partidului AfD drept organizație extremistă care amenință democrația
Postat de Gold FM Radio pe 3 mai 2025
Democrația înfloritoare din România se răspândește în Franța și Germania, unde principalul partid de opoziție, AfD, a fost declarat organizație extremistă, fiind foarte aproape de scoaterea în afara legii. Încadrarea a fost făcută tot prin niște documente „desecretizate” de echivalentul SRI, care la nemți se cheamă, ironic, Oficiul Federal pentru Apărarea Constituției. Serviciul secret consideră că partidul e un pericol la adresa democrației.
„Concepția despre popor bazată pe etnie și ascendență, care predomină în cadrul partidului, nu este compatibilă cu ordinea democratică liberă”, se spune în raport. „Ea urmărește să excludă anumite grupuri de populație, de la participarea egală în societate, să le supună unui tratament care încalcă Constituția și le atribuie un statut de subordonare juridică”.
Altfel spus, votul dat de nemți unui partid e nedemocratic și îi stânjenește pe noii germani sosiți din Turcia, Siria, Afganistan și alte zări. Acum, pasul următor pentru excluderea partidului „Alternativa pentru Germania” e la discreția Ministerului de Interne, deci a unui competitor politic. Stânga „progresistă” cere excluderea, puterea de centru-stânga ezită.
În paralel, o altă lege propune anularea cetățeniei germane pentru cei care practic critică acțiunile statului Israel, dacă mai au și o altă cetățenie. Rămâne în continuare posibil să critici Germania. La fel ca în America, unde Donald Trump a demarat o campanie similară începând cu studenții străini, totul e ambalat în cuvinte ca „antisemitism și susținerea terorismului”. Dar e vorba de noua definiție IHRA, adoptată la București, care asimilează antisemitismului multe din criticile legitime la adresa politicii israeliene, pe care le-au pronunțat și unii activiști evrei.
În Germania trăiesc 5 milioane de persoane cu dublă cetățenie, inclusiv palestinieni, cărora legea le-ar interzice să vorbească despre tragedia prin care trec rudele lor. Prevederi anterioare, care se refereau la activități teroriste propriu-zise sunt extinse la sintagma vagă de „suporteri ai terorismului”. Așa cum ajunsesem să ne întrebăm „ce e o femeie?”, ne putem întreba și „ce e un terorist?” Pentru unii, o organizație e teroristă, pentru alții, e o rezistență armată în timpul unei ocupații străine. Fapt ce e recunoscut ca un drept legitim în rezoluțiile ONU.
În ultimul secol au existat și organizații teroriste evreiești, recunoscute ca atare chiar de statul Israel, ca Irgun și Lehi, care organizau atentate. Dacă între timp au fost înlocuite de o armată care are uniforme și tehnică de vârf, nu schimbă efectul de terorizare a populației pe care o bombardează fără încetare în interiorul unui țarc. Nu mai târziu de săptămâna aceasta, Israelul a efectuat bombardamente și în alte două capitale vecine, Damasc și Beirut, abia menționate de presă. Sunt campanii militare, care vor produce noi refugiați către Europa, mai ales dacă Trump va ceda presiunilor de a porni marele război contra Iranului.
Legea germană prevedea deja pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru negarea holocaustului. Evident, nu există pedepse similare pentru negarea genocidului în desfășurare.
Asimilarea criticării statului Israel cu antisemitismul s-a făcut prin noua definiție, elaborată la congresul IHRA de la București în 2016. În august 2023, liderul principalului partid de opoziție din România și favorit în cursa prezidențială, și-a luat angajamentul în fața ambasadorului Israelului că va adopta noua definiție.
https://www.dw.com/en/germany-could-withdraw-citizenship-due-to-antisemitism/a-72104457
https://www.un.org/unispal/document/auto-insert-184801/