Dilema Europei în fata teroriștilor care l-au răsturnat pe Assad în Siria

Pentru a face față noii puteri de la Damasc, UE trebuie să-și modifice arsenalul juridic. Pentru că gruparea Al-Jalouni este încă trecută pe lista organizațiilor teroriste, scrie Le Point

Căderea regimului Assad plasează Uniunea Europeană într-o poziție delicată în fața HTS (Hayat Tahrir al-Sham), acum la conducere la Damasc. Gruparea, inclusă pe lista organizațiilor teroriste legate de Al-Qaeda din 2014, face obiectul unor sancțiuni internaționale obligatorii pe care Bruxelles-ul nu le poate ridica unilateral.

Comisia Europeană, care transpune deciziile Consiliului de Securitate al ONU, plasează Frontul Al-Nusra (fostul nume al HTS) și multiplele sale avatare sub un regim strict de înghețare a activelor și interzicerea furnizării de resurse economice. Acesta este Regulamentul de Implementare nr. 583/2014 al Comisiei Europene. Această situație complică semnificativ orice perspectivă de normalizare a relațiilor cu noua putere siriană. Acesta va lua o decizie unanimă a Consiliului și evoluția la ONU. La rândul său, Londra vorbește despre o decizie „rapidă” cu privire la revizuirea sau nu a statutului HTS de organizație teroristă.

Diplomații europeni se confruntă astfel cu o dilemă dificilă: cum să dialogheze cu o entitate considerată teroristă, dar care a devenit, prin forța evenimentelor, autoritatea de facto a Siriei? Purtătorul de cuvânt al Comisiei a confirmat acest lucru și în cadrul briefing-ului său de presă: „Uniunea Europeană nu are în prezent niciun contact cu HTS sau liderii săi. Perioadă. Cu toate acestea, o fereastră de oportunitate pare să se deschidă. Pe măsură ce HTS își asumă responsabilități mai mari, va trebui să le evaluăm nu numai cuvintele, ci și acțiunile lor”, spune cu prudență purtătorul de cuvânt al Comisiei. O formulă care sugerează o posibilă evoluție a poziției europene, supusă garanțiilor tangibile din partea noii puteri siriene.

Foaia de parcurs a lui Kaja Kallas

Tonul declarației lui Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE, reflectă această ambivalență de la Bruxelles. Dacă salută „un moment istoric pentru poporul sirian”, stabilește și condiții clare pentru orice dezvoltare: respectarea integrității teritoriale siriene, protecția minorităților, în special a creștinilor, și sprijinul pentru procesul ONU condus de trimisul special Geir Pedersen. O foaie de parcurs diplomatică care ar putea servi drept bază pentru o reevaluare progresivă a poziției europene, cu condiția ca HTS să ofere garanții concrete în aceste puncte diferite.

Căderea lui Bashar al-Assad vine în momentul în care UE intenționează să numească un „trimis special” european la Damasc. Inițiată în această vară la cererea Italiei și Austriei, această numire și-a propus inițial să exploreze posibilitățile de normalizare cu regimul Assad și să faciliteze întoarcerea refugiaților. „Procesul de numire este în curs”, indică purtătorul de cuvânt al Comisiei, dar căderea regimului schimbă radical misiunea. Care ar fi mandatul unui asemenea trimis special? Trimisul special, care trebuia să reușească o revenire treptată la normal cu Assad, va trebui acum să navigheze în apele tulburi ale unei Siriei sub controlul HTS…

Organizația Hayat Tahrir al-Sham și-a sporit schimbările de identitate, dovadă fiind regulamentul european care o plasează pe lista sancțiunilor. Grupul apare mai întâi sub numele său principal „Frontul Al-Nusra pentru oamenii din Levant”, urmat de diverse variante în engleză și arabă, inclusiv „Frontul Victoriei” sau „Rețeaua Ansar al-Mujahideen”. Această multiplicare a numelor nu este nesemnificativă: înregistrată inițial ca un simplu „alias al Al-Qaida în Irak” până în mai 2014, grupul a încercat de atunci să se distanțeze de originile sale jihadiste.

Transformarea lui Al-Joulani

Liderul acesteia, Abu Mohammed al-Joulani, el însuși vizat de sancțiuni, ilustrează această dorință de transformare: a lăsat uniforma militară pentru costum și cravată și a dat interviuri presei occidentale. O metamorfoză a fațadei care, deocamdată, nu a convins Bruxelles-ul să-și ridice sancțiunile.

Între timp, UE se vede forțată într-o formă de separare diplomatică. Pe de o parte, menținerea sancțiunilor legate de statutul terorist al HTS, pe de altă parte, gestionarea situațiilor de urgență pe teren. Mai multe probleme arzătoare vor fi pe masa Consiliului Afaceri Externe din 16 decembrie.

Austria a cerut să revizuiască statutul refugiaților sirieni

Problema migrației apare ca o prioritate: ar trebui să revizuim statutul de refugiat al sirienilor din diaspora? Cancelarul austriac Karl Nehammer nu a ascuns nerăbdarea sa de a redeschide problema. „Situația de securitate din Siria trebuie, de asemenea, reevaluată pentru a face posibile din nou expulzările în viitor”, a avertizat el. Dimpotrivă, potrivit Comisiei Europene, „nu sunt îndeplinite condițiile pentru returnări în siguranță, voluntare și demne”.

Toate acestea subiecte vor necesita o poziție comună din partea celor Douăzeci și șapte, deși noul statut al HTS împarte deja cancelariile: Londra vorbește despre o posibilă revizuire a clasificării sale teroriste în vreme ce Bruxelles-ul își menține linia dură.

sursă: Le Point