30.000 de lei pentru o viață pierdută. Cât valorează siguranța unei mame în România?

Autor: Jessie Baneș

Pe 7 octombrie 2025, o femeie de 29 de ani, polițistă din Giurgiu, a murit la scurt timp după ce a născut natural într-o clinică privată din Constanța. Un copil sănătos s-a născut, dar mama nu a mai ieșit din sala de nașteri. Acesta nu este doar un caz care a zguduit opinia publică ci unul care ridică și întrebarea cea mai grea: cine este de vină?

„Pe hârtie” totul era perfect

Clinica din Constanța avea toate autorizațiile. Funcționa legal, cu avize sanitare, structură aprobată pentru 60 de paturi, inclusiv o secție de terapie intensivă (ATI) și unitate de transfuzie sangvină. După tragedie, inspectorii Direcției de Sănătate Publică au descoperit însă că nu existau buletinele de analiză pentru autocontrolul infecțiilor nosocomiale – un detaliu care poate părea birocratic, dar care spune multe despre modul în care se respectă regulile de siguranță medicală. Clinica a fost amendată cu 30.000 de lei, conform HG 857/2011.

Pe hârtie, totul părea în regulă. În practică, nu era.

Femeia știa că are o problemă medicală gravă

Mădălina, femeia decedată, suferea de trombofilie – o afecțiune care face sângele predispus la coagulare și poate provoca complicații majore în timpul sarcinii sau al nașterii. Mai multe clinici din București, inclusiv unele de top, i-au spus același lucru:„Nu ai voie să naști natural.”, „Cezariana este singura opțiune sigură.”

Totuși, la Constanța, a fost acceptată pentru naștere naturală. Există informații că a semnat un consimțământ prin care își asuma această alegere și refuza o eventuală histerectomie (îndepărtarea uterului) în caz de urgență – decizie influențată, probabil, de dorința de a mai avea copii. A fost aceasta o decizie medical corectă sau o cedare din partea medicilor în fața dorinței pacientei?

Promovare, influenceri și imaginea unei „nașteri ideale”

Clinica nu era o unitate anonimă. Era bine cunoscută în mediul online, promovată intens de influencerițe din România, mai ales în zona de maternitate, lifestyle și sănătate feminină. Postările vorbeau despre „nașteri ca-n filme”, „experiențe minunate”, „siguranță și profesionalism”. Dar ce se întâmplă când imaginea lucioasă ascunde lipsuri administrative sau organizatorice? Când bugetele pentru marketing și PR sunt mai consistente decât cele pentru controale interne și instruire medicală?

Este o întrebare incomodă, dar necesară: De ce o clinică are bani pentru influenceri, dar nu timp pentru analizele obligatorii care țin de igienă și siguranță sanitară?

Un sistem care funcționează până nu mai funcționează

Cazul de la Constanța nu e singular. Controalele DSP și ale Ministerului Sănătății din ultimii ani au scos la iveală că zeci de clinici private funcționează cu probleme administrative, lipsuri de igienă sau deficiențe în structura spațială. În București, într-o singură campanie de verificări, s-au dat amenzi de peste 72.000 de lei, iar unele clinici au fost chiar închise temporar. În 22 de județe, s-au descoperit probele neconforme de dezinfectanți în peste 50 de spitale – publice și private.

Conform Ministerului Sănătății, multe clinici private sunt „impecabile” doar la nivel de documentație – dar nu întotdeauna la nivel de procedură și practică.

România în context european

La nivel european, România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate maternă din Uniunea Europeană: peste 12 decese la 100.000 de nașteri, potrivit datelor Eurostat 2024. Media UE este de aproximativ 6 decese.

Adică, în România, o femeie are de două ori mai multe șanse să moară la naștere decât în media europeană. Cauzele sunt aceleași, repetate an de an: lipsa protocoalelor respectate, întârzieri în intervenții, comunicare deficitară între pacient și echipă medicală și, nu în ultimul rând, un sistem de control slab aplicat.

Cine este de vină?

Vinovăția în cazul Mădălinei nu e unică, ci împărțită între mai multe niveluri:

1. Clinica – pentru că a permis o naștere naturală cu risc major și nu a respectat toate obligațiile sanitare;
2. Echipa medicală – dacă nu a insistat ferm asupra riscurilor sau nu a intervenit la timp;
3. Pacienta și familia – pentru refuzul intervenției, dacă acesta a fost informat, dar riscant;
4. Autoritățile sanitare – care acordă autorizații și verifică „hârtii”, fără a evalua constant modul real în care funcționează o unitate medicală;
5. Spațiul public și influencerii – care creează o imagine idealizată a unor locuri fără a verifica faptele din spatele reclamelor.

Cât valorează viața unei femei?

30.000 de lei – atât a fost amenda pentru clinică. O sumă care, pentru o instituție privată de acest nivel, e insultător de mică în comparație cu o viață pierdută. Sancțiunile administrative nu sunt suficiente. Dacă o femeie moare într-o unitate medicală care pe hârtie e „perfectă”, atunci problema ține de sistem: un sistem care confundă conformitatea cu competența.

Reacția autorităților

Ministrul Sănătății a anunțat imediat după tragedie controale la toate clinicile private care oferă servicii de naștere. Verificările vizează: existența reală a secțiilor ATI, disponibilitatea echipamentelor de urgență, respectarea protocoalelor de intervenție și validitatea contractelor de colaborare cu spitalele publice pentru cazuri grave.

Dar aceste controale sunt reacții, nu prevenție. Și dacă fiecare tragedie produce doar o nouă rundă de controale, fără schimbări structurale, vom ajunge să trăim din reacții, nu din soluții.

Concluzie

Cazul Mădălinei este un semnal de alarmă. Nu doar pentru clinica unde a murit, ci pentru întregul sistem medical privat care uneori pune imaginea înaintea eticii. Pentru autorități care verifică mai mult pe hârtie decât în realitate. Și pentru o societate care crede că dacă plătești mai mult, ești mai în siguranță.

Adevărul dureros este altul: În România, poți muri într-o clinică perfect legală. Pentru că legea nu garantează viața, ci doar acoperirea ei birocratică. Iar până nu vom învăța că siguranța pacientului trebuie să fie mai importantă decât PR-ul, marketingul sau profitul, tragedii ca aceasta se vor repeta.